Sinteza riscului sistemic

De ce merg băncile mereu la limita maximă? Când au acordat credite, în perioada de boom, s-au dus până spre partea de sus a plafonului permis de normele aprobate de banca centrală, dar la fel procedează şi acum, la nivelul altor servicii.

Dacă eşti curios şi te apuci să întrebi de ce nu ţi s-a eliberat cardul în cele 5 zile lucrătoare în care ţi s-a comunicat că va fi gata, vocea de la celălalt capăt al firului îţi spune că dacă ai de făcut o reclamaţie vei primi răspunsul în 30 de zile. Adică, termenul în care ai putea avea 6 carduri, cu care să faci operaţiuni, şi acţionariatul băncii să câştige de pe urma ta.

Din păcate însă, se pare că managerii care îi conduc pe funcţionari, nu de interesele acţionarilor le pasă, ceea ce ar putea ridica semne de întrebare privind loialitatea lor. Şi nu există o problemă legată de asta doar la bănci, ci şi la producătorii de ţigări sau de benzină. Fiindcă în măsura în care accizele reprezintă cea mai mare parte din preţul produselor comercializate de ei, se pune întrebarea ce interese sunt satisfăcute prioritar, ale acţionarilor, sau ale statului?

Continuând această discuţie, dar cu băncile în prim plan, nu cu fabricanţii de ţigări şi de carburanţi, odată pusă întrebarea faţă de cine sunt bancherii loiali, faţă de aceia care i-au angajat şi cu care au semnat un contract ori faţă de cei care le spun să poprească conturile şi să se supună reglementărilor, vine imediat o a doua: În măsura în care vorbim de lipsă de transparenţă, poate aceasta să genereze risc sistemic?

Sigur că este foarte greu de răspuns la acest ultimul punct, mai ales că aceste lucruri nu figurează pe agenda actuală a presei şi niciun analist nu a emis vreo părere, care să ajungă să fie dezbătută de ziare şi de televiziuni. Singurul care a pus degetul pe rană e preşedintele României, care a invitat la o mai mare transparentizare a societăţii româneşti. 

Iată însă de unde poate fi apucată problema, care nu permite dezvoltarea României. E foarte simplu. Trebuie să gândim în termeni capitalişti, punând în prim plan acţionarii, eficienţa, competitivitatea şi pieţele, fără a duce la maximul permis termenele şi plafoanele impuse prin reglementări.

Iar dacă tot am deschis discuţia de riscul sistemic, ce se vede că nu apare printre preocupările presei, deşi ea ar trebui să militeze pentru economia de piaţă, e bine să observăm şi care sunt resorturile de a nu negocia şi a impune o lege care reprezintă risc sistemic, doar în ideea de a înlocui oameni ce s-au afirmat ca garanţi ai stabilităţii sistemului. 


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review