Pastorel: Capitane/ Nu fi trist!/ Garda merge inainte/ Prin partidul comunist

 

Pastorel este pseudonimul scriitorului Alexandru Osvald Teodoreanu, nascut la 30 iulie 1894 in Dorohoi, nepot al lui Alexandru Teodoreanu si fiu al lui Osvald Teodoreanu, luand prenumele ambilor inaintasi.
 
 Socotind probabil prea „incarcate” prenumele sale, isi semneaza operele de scriitor cu Al.O. Teodoreanu ori, pur si simplu, cu Pastorel. Si explica de ce foloseste acest pseudonim in „Caiet – Foi ingalbenite” din 1938.
 
Spovedanie
Cântat-am vinul si-l baui pre el,
Si-asa, precum din flori slavitul soare,
Cules-am toata roua din pahare,
Voios ca cel din urma menestrel.
 
Am pastorit in viata vinuri rare
(De-aceea imi si zice Pastorel)
Si de la Grasa pan’ la Ottonel,
Le-am pretuit, pe rand, pe fiecare.
 
Pastorel este important insa nu doar ca scriitor, ci pentru epigramele care au „rastignit” personalitatile vremii.
 
Unul dintre marii sai clienti este Nicolae Iorga.
 
Editurile bucurestene au refuzat sa-i editeze: STROFE CU PELIN DE MAI…Contra Iorga Neculai. Si atunci Pastorel a scos cartea cu ajutorul ‚amicilor”. Iata cateva emigrame:
 
Gentlemenul in schimb de politete
S-a fost ivit un curcubeu
Odata la Valeni pe creste
Si Iorga cum a prins de veste
A salutat pe Dumnezeu,
Arc de triumf convins ca este,
Ivit pentru ilustru-i "Eu!"

Exceptie
Fie Neamt, Chinez, Hindus,
Omul din maimuta vine,
Numai Iorga stim prea bine
Ca se trage din Larousse.
 
Monumente
Iata fapte omenesti
Ce sfideaza orice vis:
Turnul Eiffel la Paris,
Domnul Iorga-n Bucuresti.

Oratorul
Frazele domnului Iorga sunt lungi
 
Fraza asta nefireasca
Pentru public e un bine,
Findca, pana s-o termine,
Poate sala s-o goleasca.
 
Filosoful
In lume nici o fapta noua,
Pe a progresului carari:
Musca Tzetze face oua,
Domnul Iorga cugetari.
 
Pariu
Eu pot sustine fara risc
De compromitere-n popor
Ca domnul Iorga e un pisc,
Cum e Ceahlaul autor.

Moralistul 
Domnul profesor Iorga s-a pronuntat, deocamdata, contra strandului.
 
Indignat pe-un veac nauc
Si pe cei ce se despoaie,
Domnul Iorga intra-n baie,
In manta de cauciuc.

Ziaristul 
Articolele domnului Iorga sunt scurte
 
Ca jurnalist de gen unic,
El scurt raspunde la-ntrebari:
Articolele-s cugetari
Si cugetarile nimic.

Guvernul Iorga
Cazul nu-i asa sinistru,
Caci parosul demiurg
Doar pe scena-i prim-ministru,
La consiliu-i dramaturg.

Istoricul
Astazi stie orisicine
Chiar de nu-i un om prea cult,
Ca Xenopol a scris bine
Pe cand Iorga scrie mult.

Pedagogul
Domnul profesor Iorga tine cursuri la Scoala de aviatie.

Cu prelegeri i-a mancat
Si va sa-i mai manance inca,
Caci Iorga e incredintat
Ca tot ce zboara se mananca.
 
Dezastre
Cand cimitiru-si umple morga,
Revine-acelasi trist refren:
Cand accidentele de tren,
Cand piesele lui domnu' Iorga.

Dilema
L-a pus Destinul lui stupid
Intr-o dilema de infern:
Ori partid, fara guvern,
Ori guvern, fara partid.
 
Prim-ministru
Ca sa-si mai mareasca fala
Fata de europeni,
Iorga sare alandala,
Vrand sa mute capitala
La Valeni.
 
Democratul
profesorul Iorga a ordonat portarilor sa nu primeasca la minister nicio functionara fardata
 
Portarul face pe berbantul
Avand si el o mangaiere,
Fiinc-odata cu savantul
Veni si dansul la putere.
 
Guvernul Iorga
Cazul nu-i asa sinistru,
Caci parosul demiurg
Doar pe scena-i prim-ministru,
La consiliu-i dramaturg.
 
Propagandistul
La Sorbona cand se pune
Frantuzeste sa vorbeasca,
Tot frantuzu-n sine-si spune:
Dulce-i limba romaneasca!
 
Cu prilejul implinirii a 60 de ani, istoricul a fost sarbatorit prin sute de banchete
 
Voturile pot sa-l lase
Fara ca un pic sa-l pese.
Cand nu este om de mase.
Iorga este om de mese!
 
Dupa care Pastorel se ocupa in treacat si de Patriarhul Miron Cristea:
 
Aici zace-n groapa asta
Fostu-amant al doamnei Nasta,
A bisericii ocara
Si-a bugetului povara!
 
Dar si de prietenul Toparceanu:
 
G. Toparceanu vede o cucoana ca-si aprinde o tigara cu o bricheta mica si improvizeaza
 
Ce bricheta minuscula!
Spune, doamna, nu se strica
De-oi aprinde-o rima-n „ula”
Cu bricheta ceea mica?
 
 Replica lui Pastorel
 
Epigrama nu e scula
Care-ti poate sterge crima,
Dupa ce ca scrii cu sula
Vrei sa regulezi cu rima?
 
La fisc
N-am venit ca am venit.
Am venit ca n-am venit!
 
Dar Pastorel da dovada de un curaj iesit din comun pe vremea regimului comunist cand nu iarta nicio figura marcanta a Partidului Muncitoresc
 
Capitane, nu fi trist!
Capitane,
Nu fi trist!
Garda merge inainte
Prin partidul comunist!
 
Din Craiova pan' la Iasi
Din Craiova pan'la Iasi
Se resimte lipsa sarii,
Fiindca cei mai multi ocnasi
Au ajuns la carma tarii
 
Semnul electoral al comunistilor era soarele
 
Cand te vad asa, pe garduri
Si cu raze imprejur
Mai ca-mi vine sa te-asemui
Cu o gaura de cur.

Dupa alegerile din 1946 se mai putea citi pe garduri "Votati soarele!"

Nu credeam s-ajung vreodata,
C-am sa pot sa fiu in stare 
Ca, facand pipi pe garduri
Sa o fac ...direct in soare
 
Diviziei „TUDOR VLADIMIRESCU” decimata la Debretin
Din falnic vanator de munte
Mi te-a facut Ana pandur!
Intai ti-a-nfipt o stea in frunte
Si-apoi un debretin in cur!
         
Dupa prima vizita a lui Petru Groza in URSS, Pastorel scrie:
 
Din Galati la Port Arthur
Petru Groza in carlinga
N-a gasit atata cur
Cat ar fi putut sa linga.

ROMULUS  ZARONI  (1906-1962), ministru al Agriculturii si Domeniilor (1945-1946) si al Cooperatiei (1946-1948) in guvernele dr. Petru Groza. A absolvit liceul din Deva, iar apoi o scoala tehnica in Germania. A devenit omul dr. Petru Groza in cadrul "Frontului Plugarilor". Gratie lui Groza, Zaroni fu numit subsecretar de stat in guvernul generalului N. Radescu (dec. 1944-martie 1945), iar apoi ministru la Agricultura si Domenii (1945-1946, 1946-1947) sau Cooperatie (1947-1948). Alaturi de Regele MIHAI I, a contrasemnat faimosul Decret-lege nr. 187/23 martie 1945 pentru Reforma Agrara privind exproprierea pamanturilor impartite apoi plugarilor cu loturi sub 5 hectare. Ulterior, in 1949, cand regimul comunist a decis colectivizarea agriculturii, Zaroni a preferat munca "la colectiv", dar numai dupa ce a divortat de prima sotie. Intre 1944-1948, Romulus Zaroni a devenit subiectul predilect si tinta multora dintre bancurile politice deosebit de gustate si raspandite ale timpului.
 
Ministrului Zaroni
Caligula Imperator
A facut din cal, senator,
Petru Groza, mai sinistru,
A facut din bou, ministru...
 
In apararea lui Zaroni
Nu-nteleg de ce-i sinistru
Ca eu nu sunt prim-ministru
Eu nu sunt decat ecoul
Petru Groza este ...boul!
 
Lui Zaroni cam chel, cand si-a cumparat palarie melon
 
Il costa o avere palaria
Caci dupa rigidul protocol
Nu se cadea sa vada Romania
Ministru circuland cu curul gol!
 
Ministrul Zaroni a fost trimis la un congres in Spania
 
Am trimis la mauri
Un ministru nou
Printre-atatia tauri
Sa fie si-un bou.
          
Portret Petru Groza
Are cap patrat si dur.
Pe muscali ii pupa-n cur!
Si in… Pesta mamii lui
A atins apoteoza.
Cine credeti ca-i acesta?
Sa vi-l spun eu: Petru Groza!
 
In guvernul Groza...
In guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri pentru completare,
Insa, ca sa fie-un cabinet etern,
Imi bag si eu membrul in acest guvern.
 
Si „dramaturgul” Groza scrie,
Intocmai ca O'Neill eternul,
O piesa care va sa tie:
„Din soare s-a-ntrupat guvernul!”
 
Armistitiul ne-a impus
Sa dam boii pentru rus!
Ca sa completam noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!
          
LUI M. SADOVEANU
Mihail pentru popor
A facut Mitrea Cocor,
Dar poporului, va jur,
Ii place mitra cu cur!
 
LUI MIHAIL SADOVEANU
 „Venea o moara pe Siret”
Leganandu-se pe-o coasta,
Si-n ea un autor siret
Macina faina proasta!
 
Lui Mihail Sadoveanu, care a spus „Lumina vine de la rasarit”
 
Sadoveanu filo-rus
Sta cu curul la apus,
Ca s-arate-apusului
Care-i fata rusului!
          
REPLICA
 
Cu fata la rasarit
Si cu curul dezvelit,
Nu e greu de presupus
Ce-o sa-ti intre din apus!
 
CHITANTA
Lui Sadoveanu
De ti-ai face testamentul,
Tu sa nu-mi lasi mii de franci!
Nasule, sa-mi lasi obrazul,
Ca sa-mi fac din el bocanci!
 
„De pe-un deal rasare luna
Mare cat o mamaliga” (Mihai Beniuc)
 Iar acum, eroii nostri
La culcare toti se duc;
De pe deal incet rasare
Mamaliga lui Beniuc!
 
LUI TEOHARI GEORGESCU
Democrat intarziat,
Ne-ai bagat pe toti la gratii.
Dar poporul democrat,
Te-a bagat in pizda ma-tii!
 
POETEI VERONICA PORUMBACU
                                   la aparitia versurilor:
                                   „O Europa, te simt in mine,
                                    Te simt adanc in mine!”
          
Mult stimata Veronica.
Eu credeam c-o ai mai mica!
Dar marturisirea-ti clara
Din Gazeta Literara,
Dovedeste elocvent
Ca in chestia matale,
De-adancimi fenomenale,
Intra-ntregul continent!
          
Epigrama pentru Marx, Engels, Lenin - Stalin - Ana Pauker
Doua barbi, o tacalie,
O mustata fumurie
Si o "gaura" pustie -
Vai de biata Romanie!
 
In 1946, in prezenta Regelui Mihai I, a fost dezvelit, in Piata Victoriei, "Monumentul ostasului sovietic eliberator", lucrare semnata de sculptorul Constantin Baraschi. Monumentul era amplasat in portiunea de parc pe care se afla Institutul geologic, intre palatul Victoria si Muzeul "Grigore Antipa".
          
LA INAUGURAREA STATUII OSTASULUI SOVIETIC
Soldat rus, soldat rus.
Te-au ridicat atat de sus.
Ca sa te vada popoarele.
Sau fiindca-ti put picioarele!
 
Venea un rus si-un ... tun
Pe drumeagul din catun
Venea ieri un rus si-un tun:
Tunul - rus
Si rusul - tun!
 
PE BULEVARDUL „ILIE PINTILIE” FOST „NAPOLEON BONAPARTE”
Mai Ilie Pintilie,
Spune cum sa-ti zic eu tie
Bonaparte Pintilie
Sau Napoleon Ilie?
 
LUI I. V. STALIN
Iuda Tito si cu Iuda Kostov
Au vrut sa-l omoare pe Dimitrov
Dar tu, genialule si bunule parinte,
Ai fost vigilent si le-ai luat-o-nainte!
 
In cinstea ta
In cinstea ta, Staline,
M-am asezat pe vine
Si ce-am facut, sub mine,
Sa stii ca-i pentru tine…
 
A doua zi
(dupa moartea lui Stalin)
Il plang pe Stalin si va jur
C-am sa va spun secretul:
Ma tem ca vom pupa in cur
De-acum tot comitetul.
 
DUPA CONGRESUL XX11
La Kremlin s-a dat semnalul
Si-am vazut c-asa sta treaba:
Ani si ani pe „genialul”
L-am pupat in fund degeaba!
 
DUPA PLECAREA RUSILOR DIN ROMANIA
Mai Gheorghita, cum facusi
De-l futusi in cur pe rusi?
- Asa suntem noi romanii:
Ne-am futut in cur stapanii
 
ZECE MEMBRI DE PARTID
Zece membri de partid
Visau viata noua,
Unul a vorbit in vis.
…Si-au ramas doar noua!
 
Noua membri de partid
De marxism s-au copt!
Unul s-a rascopt din ei.
…Si-au ramas doar opt!
          
Opt membri de partid
Au trecut la fapte…
Unul a trecut la Tito!
…Si-au ramas doar sapte!
 
Sapte membri de partid
Fac afaceri grase.
Unul a intrat la zdup.
Si-au ramas doar sase!
 
Sase membri de partid
Au strigat lozinci.
Unul a strigat gresit.
Si-au ramas doar cinci!
          
Cinci membri de partid
Cand au fost la teatru.
Unul n-a aplaudat
…Si-au ramas doar patru!
          
Patru membri de partid
Si cam toti ovrei,
Unul a plecat in Eretz.
Si-au ramas doar trei!
 
Trei membri de partid
Vorbeau de razboi!
Unul a vorbit cam mult.
Si-au ramas doar doi!
 
Doi membri de partid
Mandri ca paunul.
Unul a innebunit,
Si-a ramas doar unul!
          
Un membru de partid,
Cel mai lamurit.
A plecat cu Onete-ul
Si n-a mai venit!
 
Zero membri de partid,
Lupta pentru pace.
Ca partidul nostru drag
Stie el ce face!
 
La Pelisor palat transformat de regimul comunist in "casa de creatie"
 
Voi, creatori ai artei pure.
Ce stati acuma la padure,
Sa fiti atenti cand va plimbati
Sa nu calcati in… Ce creati!
          
In vremea asta
In vremea asta revoluta
Ratatii scriu, in loc sa puta!
Iar scriitorii-adevarati
Sunt dati afara de… Rahati!
La restaurantul Uniunii Scriitorilor

Beau baietii harnici
Beau baietii harnici
De cu seara-n zori:
Unii sunt paharnici,
Altii turnatori.

Steaua
Cate stele sunt pe cer
Toate dimineata pier
Numai una ca-i mai proasta, 
Sade pe uzina noastra

Americanilor
Daca si de-aceasta data 
Se retrag din Orient
Ma fac porumbelul pacii 
Si ma pis pe Occident
 
La pronuntare, impotriva lui Pastorel se retin urmatoarele, in legatura cu epigramele:
 
Inculpatul a scris dupa 23 August 1944 o serie de epigrame cu continut defaimator la adresa regimului democrat-popular din Republica Populara Romana precum si poezii, in continutul carora aducea calomnii impotriva unor persoane din conducerea statului si a Partidului Muncitoresc Roman.
 
A sustinut ca epigramele ce i se atribue pe seama membrilor regimului nu-i apartin, ca el a scris epigrame glumete, dar nu impotriva regimului, pentru ca apoi sa adauge ca au fost si unele ironii, deci impotriva regimului.
 
Prin Sentinta Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militara din dosarul nr. 201/1960 – din 1 martie – Al.O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani inchisoare corectionala si la 3 ani de interdictie pentru „uneltire contra ordinei sociale”.
 
Probabil ca, prin efectul unei gratieri, Pastorel a fost eliberat inainte de a-si fi ispasit intreaga durata a pedepsei.
 
Insa paraseste inchisoarea grav bolnav. Si scrie:
 
Nu contrazice
Nu contrazice voia sortii
Si nu sfida stihiile!
Asa fu scris: cei morti cu mortii,
Iara cei vii cu… viile!
 
Ultima epigrama, scrisa – in 1964 - pe patul de moarte intr-un spital de pe Soseaua Viilor din Bucuresti, suna astfel:
 
Spuneti si copiilor
 Spuneti si copiilor,
(Culmea ironiilor):
Am pus cap betiilor
In Soseaua Viilor!
 
Si inca una, la cererea publicului:
 
Lui Alexandru Graur

Sandi Graur, se cazneste
Sa ne-nvete romaneste
Il vom crede, de-i va creste,
Bucatica ce-i lipseste

 

       

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review