Inflația - scheletul din dulap! Să nu ziceți că n-ați fost avertizați!

Atunci când scriam la “The Little Book of Bull Moves in Bear Markets: How to Keep Your Portfolio Up When the Market Is Down” la sfârșitul anului 2007 și începutul lui 2008, previziunile sumbre din prima carte “Cash proof: How to Profit from the Coming Economic Collapse” tocmai începuseră să devină realitate. Bula imobiliară fusese înțepată așa cum era prevăzut, dar, în loc să explodeze, pierdea aer încet. Recesiunea era cu siguranță pe drum, deși nu se recunoștea acest lucru.

În acest fel începe prologul cărții din 2010 a lui Peter D. Schiff - “The Little Book of Bull Moves, Updated and Expanded: How to Keep Your Portfolio Up When the Market Is Up, Down, Or Sideways” - care are meritul de a fi atras din timp atenția în legătură cu ceea ce va urma și a fost tradusă și în română în 2014!

Iată ce avertismente lansa minighidul, realizând un update la previziunile din lucrările anterioare, pornind de la ideea că într-o piață liberă, recesiunile, oricât de dureroase, au scopul bine-venit de a elimina excesele “boom”-ului precedent și de a restaura echilibrul economic fundamental. Pentru că averea-fantomă creată de valorile în creștere ale imobiliarelor a generat cheltuieli masive de bunuri de consum neproductive, precum proprietăți rezidențiale, amenajări de case, plasme, SUV-uri, vacanțe, haine, mâncare și energie.

Așadar, în loc să încurajeze economisirile care vor conduce la investiții de capital, producția de bunuri tradable și restabilirea fundamentelor economice sănătoase, Administrația Obama face exact opusul.

Cheltuielile guvernamentale, menite să stimuleze consumul, precum obiceiul alcoolicului de a scoate cui pe cui și doza dependentului de heroină, vor constitui, în cel mai bun caz, iluzia temporară a revenirii.

În mod periculos, un astfel de pseudosemnal, că recesiunea s-a încheiat și că recuperarea are loc va contribui la reînnoirea autosuficienței.

Acest lucru va face ca reforma economică fundamentală, chiar în cazul puțin probabil în care liderii se decid să o pornească, să fie irealizabilă din punct de vedere politic. Prăbușirea adevărată nu a venit încă!

De la aceste observații deloc optimiste, dar sănătos de realiste, pornește “the little book" din 2010 semnată Peter D. Schiff.

Autorul, președinte al companiei de asset management Euro Pacific și unul dintre puținii consultanți de investiții imparțiali, a prognozat corect criza și și-a poziționat clienții în consecință.

Potrivit lui Schiff, dobânzile menținute în mod artificial la niveluri extrem de mici continuă să alimenteze o bulă a prețurilor activelor, chiar dacă marele public nu are nicio neliniște în privința prețurilor de consum, rata inflației situându-se la niveluri joase.

Însă pericolul revenirii inflației prețurilor de consum nu este nici pe departe înlăturat, deși în acest moment dolarul pare a fi mai puternic decât oricând.

Ce ar trebui făcut pentru a ne proteja de o asemenea perspectivă?

"În mod ironic, în momente atât de dificile, rezervele de bani cash și obligațiunile, care reprezentau în mod tradițional un refugiu în perioade cu prăbușiri ale prețurilor acțiunilor, ajung să fie cele mai nepotrivite active atunci când se depreciază dolarul. Eu aș reinvesti rezervele de cash într-un fond monetar străin sau în portofolii străine de acțiuni (străin = neamerican) și aș renunta chiar acum la obligațiuni, câtă vreme ratele de dobândă sunt încă artificial de scăzute", precizează Peter Schiff.

În situația unei reinflamări a inflației, coroborate cu deprecierea monedei americane, aurul rămâne, ca întotdeauna, un excelent activ de refugiu. Ocazie cu care Schiff nu ezită să-l citeze pe regele baseball-ului Yogi Bera - un Hagi american ce a servit drept model pentru vedeta de desene animate Yogi Bear a lui Hanna și Barbera - care întrebat ce părere are despre economie spune că "zece cenți nu mai sunt zece cenți". Aspect pe care mulți oameni îmbrăcați în constum nu par să-l priceapă, subliniază autorul cărții.

"Recomand portofoliile generale care alocă 10% până la 30% din active în investiții asociate cu aurul. Din portofoliul legat de aur, recomand ca 20% până la 50% să fie aur fizic, care să fie în posesia ta și să fie depozitat mai degrabă în străinătate. Restul ar trebui să constea în acțiuni ale companiilor miniere, care să fie preferabil în țări străine, unde evaluările sunt mai bune și există riscuri mai mici ca minele să fie naționalizate sau supuse unor taxe pe profiturile în exces", notează Schiff.

În concluzia cărții sale, Schiff mărturisește că ceea ce îl îngrijorează cel mai mult în actuala conjunctură economică americană și mondială este "reacția, aproape automată, care pune prăbușirea economică actuală pe seama unui eșec al capitalismului și al economiei libere și o transformă într-un argument pentru extinderea puterilor guvernamentale. Nu mai contează că guvernul a creat o criză pe care piața liberă ar fi evitat-o de la bun început".

Schiff are bun simț, așa cum observă Marc Faber de la Gloom, Boom & Doom Report cel care realizează prefața cărții, și asta se vede în remarca autorului conform căreia “atunci când China bagă divorț, chinezii își vor păstra 100% din proprietățile și fabricile lor, își vor folosi chiar ei produsele și se vor bucura de un stil de viață semnificativ îmbunătățit. America, la fel ca fosta mea soție, va fi nevoită să-și reorganizeze stilul de viață la nivelul redus de venit”.

La fel de importantă este însă concluzia la concluzia lui Peter Schiff, care e aceea că pe 15 iulie 2010, când a apărut cartea, aurul se vindea cu 1.200 de dolari uncia, iar acum se plasează peste 2.400.

Mai mult, se vorbește că aurul n-ar oferi vreun câștig, ci doar indică nivelul zero al pierderii!

Ceea ce mă determină să repun pe tapet remarca legendarului Alan Greenspan, care considera metalul prețios monetar drept un garant al drepturilor de proprietate, care se opune deficitelor (și inflației!!!), modul ascuns de confiscare a avuției.