Scriam intr-un articol recent numit “Petrolul ieftin, semnalul crizei” ca vreme de trei decenii titeiul a fost activul cu cea mai redusa volatilitate. Ceea ce a facut sa joace rolul unei parghii a stabilitatii preturilor si a bugetului statului, avand in vedere rolul jucat de accize.
Problema este insa ca in prezent volatilitatea pretului marfurilor, in general, si a celui al petrolului, in particular, a ajuns sa fie mai mare decat pe piata valutara sau de capital. Care sa fie cauza? Se corecteaza drastic cererea.
Si totusi pretul marfurilor, dar si cel al actiunilor sau raportul dintre valute nu reflecta neaparat realitatile economice, ci faptul ca pietele sunt inundate cu bani si se relaxeaza politicile monetare, adica scad semnificativ dobanzile.
Abia in momentul de fata pot fi confundate pietele cu niste cazinouri, cum au tot incercat cineastii sa ne inoculeze ideea in filmele cu Wall Street in titlu. Asta fiindca pana acum s-a investit pe burse, nu s-a jucat ca la ruleta.
Asadar, volatilitatea de pe pietele de marfuri ar trebui sa fie mai scazuta decat cea de pe piata valutara sau de la Bursa de Valori, dar acest lucru se intampla deoarece relaxarea cantitativa (quantitative easing – QE) induce ajustari foarte mari. Cat timp nu s-a recurs la QE, ci la masuri monetare obisnuite, prin intermediul dobanzilor, s-a putut vorbi de reglaj fin .
Din pacate insa, cand intervine QE procesul de saracire este accentuat. Austeritatea si corectia datoriilor suverane induc spasme puternice, care se vad in cererea de marfuri.
In mod firesc, nu ar trebui ajustate cheltuielile, ci majorata productivitatea. Ceea ce ar duce, in paralel, la o extensie a veniturilor. Altfel spus, in loc sa se recurga la managementul costurilor, ce trimite oamenii in somaj, ar fi de preferat sa se largeasca baza productiva.
Dar, in acest punct intervine fiscalitatea, care poate facilita largirea bazei doar daca se relaxeaza si ii da voie puterii de cumparare sa creasca.
Atrag inca o data atentia asupra marii probleme a volatilitatii de pe pietele internationale de marfuri, cu precizarea ca nesiguranta privind consumul face sa existe incertitudine la nivelul formarii PIB. Pana acum o astfel de situatie nu se intampla in economiile mature, ci era caracteristica unor tari ca Romania, de care se zicea ca nu este stabila macroeconomic.
Din cate se vede insa, in loc sa mergem noi spre occidentali, vin ei spre noi, cu pasi repezi. Ii romanizam, ca sa nu mai inteleaga pe ce domenii se bazeaza la crearea PIB. Dar asta cu precizarea ca lipsa noastra de expertiza ne-a facut sa avem rezultate proaste rapid. Pe cand vesticii au avut unele ezitari in a face prost de la inceput.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest