Revolutia din 25 octombrie 1917 (dupa calendarul iulian inca in uz la acea vreme in Rusia, sau 7 noiembrie dupa calendarul gregorian) a „zamislit” Rusia Sovietica, adica URSS.

 

 

 

 

Dar aceasta nu a fost singura republica sovietica, pentru ca in Ungaria - intre 21 martie si 6 august 1919 sub conducerea lui Bela Kun – a existat un alt stat comunist, Republica Sfaturilor. Si de asta cu siguranta ati auzit pentru ca si-a gasit sfarsitul sub baionetele trupelor romane, care au ocupat Budapesta.

 

 

 

 

Ceea ce s-a auzit mai putin este ca si Germania a fost putin sovietica. Cu alte cuvinte, nu doar Ploiestiul a fost republica, ci si Bavaria. Si nu orice fel de republica, ci Republica Sovietica Bavaria.

Ulterior, o data cu inceperea fabricarii masinilor BMW spiritele s-au mai domolit.

Si rivalitatea dintre Bayern (Bavaria) si Borussia (Prusia) a capatat o nota de inedit, in momentul in care a inceput sa se transeze pe terenul de joc. Respectiv intre Bayern Munchen si Borussia Dortmund.

Dar inainte ca Munchenul sa dea campioana la fotbal, a fost un fel de Moscova, dupa ce, la randul sau, Budapesta fusese 4 luni sovietica.

Pe 7 noiembrie 1918, 60.000 de oameni s-au adunat in piata Theresienwiese din Munchen, dar nu cu ocazia Oktoberfest, ci pentru a cere abdicarea Regelui Bavariei Ludwig al III-lea si a Imparatului Germaniei Wilhelm al II-lea, zi de munca de 8 ore, ajutor social pentru someri si formarea unor asociatii ale muncitorilor si soldatilor.

 

 

 

 

Ludwig al III-lea a plecat dupa ce multimea a atras cea mai mare parte a soldatilor de partea Revolutiei, iar Kurt Eisner liderul Partidului Social Democrat Independent a declarat Bavaria republica socialista, cu intentia evidenta de a separa Bavaria de Republica de la Weimar.

Insa conducatorul statului liber Bavaria avea sa fie asasinat de nationalisti in februarie 1919, locul sa-i fie luat de colegul de partid Ernst Toller, care a proclamat - pe 6 aprilie 1919 -Republica Sovietica Bavaria. Toller, un dramaturg, a numit respectivul episod Revolutia Bavareza a Dragostei.

 

 

 

 

Figurile din guvernul Toller n-au fost printre cele mai reusite. De exemplu, ministrul de Externe, dr. Franz Lipp - in mai multe randuri „client” al spitalelor de nebuni - a declarat razboi Elvetiei, pentru ca a refuzat sa-i dea Bavariei Sovietice 60 de locomotive.

Pe 12 aprilie 1919, comunistii au preluat puterea si locul lui Toller a fost luat de Eugen Leviné. El a format Armata Rosie bavareza, a expropriat apartamentele de lux si a plasat fabricile in proprietatea si sub controlul proletariatului. La sfatul lui Vladimir Lenin, Eugen Leviné a luat ostatici din rândul elitei. Si chiar a ucis doua figuri marcante: printul Gustav de Thurn si Taxis si contesa Hella von Westarp – secretara societatii Thule.

 

 

 

 

 

 

Pe 3 mai 1919, Republica Sovietica Bavaria avea insa sa-si gaseasca sfarsitul sub „loviturile” celor numiti de comunisti "Garzile Albe ale capitalismului" - fosti membri ai armatei germane. Peste 30.000 de combatanti au intrat in Munchen si au invins Armata Rosie bavareza dupa lupte de strada soldate cu 1.000 de morti.

 

 

 

 

700 de persoane au fost executate de invingatori. Levine a fost impuscat de un pluton de execuție in inchisoarea Stadelheim.

Si asa a fost sugrumata tanara republica sovietica bavareza, dupa o existenta scurta, de doar 27 de zile, dar plina de eroism si insemnatate.

---

• Capitalismul fără tradiţie, ca roşia turcească fără gust

  < Prev
• Paradoxul romanesc: sosele supraaglomerate cu masini putine

  Next >