Discutam recent de ideea de bancă centrală independentă, pornind de la Turcia, unde șeful statului a înlăturat al patrulea guvernator, sau al treilea în mai puțin de doi ani și am apelat la fostul președinte al băncii centrale a Poloniei să explice de ce e importantă. Leszek Balcerowicz a declarat într-un interviu pe care mi l-a acordat în iunie 2008 că sistemul monetar actual, în care statul tipăreşte banii, iar aceştia nu sunt legaţi de nimic substanţial, cum se întâmpla în epoca etalonului aur, nu se poate proteja de unul singur.Tendinţa autorităţilor politice este de a se folosi de sistemul monetar pentru atingerea scopurilor proprii. În aceste condiţii, independenţa băncilor centrale este un lucru extrem de practic, fără nimic ideologic, atâta vreme cât se doreşte stabilitate pentru sistemul monetar.

Să ne întoarcem la Turcia pentru a spune că atunci când reduci dobânzile sub o linie roșie, sub care nu trebuie să le scazi, ți se depreciază moneda. Încerci să o susții și te pomenești că rămâi fără rezerva valutară. Observi în acel moment că este necesar să crești dobânzile peste nivelul anterior, fiindcă e nevoie să-ți refaci prestigiul pierdut, chiar să oferi un bonus pentru asta. Și stai cu dobânzile sus mai mult timp decât ar trebui, ca să-i asiguri pe furnizorii de valută și, implicit, de lichiditate în legătură cu bunele tale intenții. Un astfel de prag, corespunzător unei linii roșii, ar fi 6% pentru dobânzi. Iar acum dobânzile turcești, care n-au vrut să țină cont de zicerea lui Milton Friedman, aceea că nu există prânz gratis, se plasează pe paliere de trei ori mai mari.

Dar apropo de M. Friedman, de ce băncilor centrale care fac relaxare cantitativă nu le scade ratingul? Respectivele își modifică profilul de risc. Emit monedă și o investesc în obligațiuni junk. Ca urmare, profilul mai riscant trebuie punctat ca atare.

Nu e nimic extraordinar în ceea ce spun. Dacă o bancă comercială procedează în acest fel, și își schimbă profilul de risc, va fi retrogradată de agențiile de rating. De ce băncile centrale care vin cu dobânzile sub linia roșie sunt tratate altfel? Pentru că ele se consolidează în taxe și impozite?!

Din păcate, până la urmă tot aia e. Mediul economic devine mai prost, ratingul țării se micșorează și implicit și cel al băncii centrale.

În august 2016, mă întrebam cum afectează evenimentele din Turcia mediul economic? În niciun fel? Păi, lovitura de stat a „costat” 300 miliarde de lire turcești, circa 100 miliarde de dolari! Iată că a venit scadența. „There is no such thing as a free lunch”, după cum a precizat M. Friedman.

• Cum am trecut cam degeaba la ora de vară

  < Prev
• Când puterea bate banii

  Next >