Şi totuşi, ce era greşit la Planul Valev?

Emil Borisovici Valev a avut un plan. El sugera ca România şi Bulgaria să se ocupe de agricultură, iar RDG şi Cehoslovacia de industrie. Mai precis, preconiza alcătuirea unui „complex economic interstatal” al Dunării de Jos, care ar fi înglobat sudul URSS (Basarabia şi sudul Ucrainei cu o suprafaţă de 12.000 km²), sud-estul României (100.000 km²) şi nordul Bulgariei (38.000 km²). Hruşciov voia o specializare a ţărilor din „lagăr”, dar nu avea cum s-o spună direct şi atunci a recurs la un specialist. Gheorghiu-Dej respingea categoric acest lucru, dar nu dorea să intre într-un conflict deschis cu ruşii şi a apelat şi el la unul: Costin Murgescu. Valev instrumenta speţa în documentul „Principiile fundamentale ale diviziunii internaţionale a muncii”. Murgescu o demonta în „Concepţii potrivnice principiilor de bază ale relaţiilor dintre ţările socialiste. Despre «complexul economic interstatal» în general şi despre concretizarea lui dunăreană, în special”. Totul se întâmpla în 1964, în epoca post Sovrom. Iar, în cele din urmă, România nu a subscris la document.

Şi totuşi la ceva timp, eminentul Costin Murgescu a zis: „Mă văd silit, ca economist, nu ca patriot, să recunosc că Valev formulase o teză care se putea susţine pe plan economic. Şi, de altfel, îmi pare mai actuală ca oricând".

În prezent, deşi are concentrată aproape jumătate din populaţie la ţară, România se confruntă cu deficite de produse agroalimentare. Complexul economic interstatal proiectat de Valev includea şi regiunile care aparţinuseră odinioară României şi care-i confereau statutul de grânar al Europei. Acum, se poate observa că zona rurală, cu populaţie cu productivitate scăzută, abia reuşeşte să producă pentru consumul propriu. Timp în care ţăranii de la oraş consumă din import. Ei au constituit baza migraţiei prin care Dej şi Ceauşescu au încercat să demonstreze că România nu „merită” să fie țară agrară şi au devenit muncitori în complexele industriale, edificate în locul celor agricole. Dar actualmente, cei strămutaţi de la ţară, unde ar fi trăit din autoconsum, nu mai lucrează în uzinele mândria ţării, aruncate între timp la fier vechi şi nu reuşesc încă să se conecteze la spiritul urban, nici ei şi nici urmaşii lor. În schimb, generează deficite, în măsura în care nu contribuie la diviziunea muncii. Regimul comunist nu pornise de la premise economice când a început să „cultive” ţăranul de la oraş. Murgescu a recunoscut că Planul Valev era sustenabil, însă considerentele politice au primat, în faţa celor economice. Din păcate, în momentul de faţă, suntem şi nepatrioţi şi necompetitivi.