Numerarul în circulaţie nu mai reprezintă 14,5% din total masei de bani ca în ianuarie 2014, ci a crescut la 17,7% în ianuarie 2018. În patru ani s-au debancarizat peste trei procente din masa monetară. Degeaba a făcut ANAF prăpăd printre comercianţi ca să elibereze bon fiscal, s-au organizat tombole pentru cei care-l cer şi s-au limitat plăţile cash, fiindcă s-a acţionat prea puţin asupra cauzei: supraîndatorarea populaţiei.

Adică, după ce românii – suprafiscalizaţi în plină criză – au epuizat descoperitul de cont oferit de bancă prin intermediul cardului de credit ca să cumpere de la hipermarket, s-au adresat economiei subterane ce le oferea discounturi mai mari. Iată de ce se majorează numerarul în afara băncilor. Timp în care, la seminarii, se face legătura dintre banii gheaţă şi economia nefiscalizată, dar nu se pomeneşte nimic de supraîndatorare sau de instrumentele ce lipsesc băncilor ca să încurajeze plăţile fără numerar, ci doar de lipsa educaţiei financiare şi de conformarea voluntară.

Sigur că e firesc ca statul să arate către economia necontabilizată ca fiind elementul pentru care birocraţii săi nu au mai mulţi bani pe mână, din păcate insă, el e primul ce stimulează plăţile cash până când se ajunge la unul dintre cele mai mari grade de debancarizare a banilor din UE.

Ca să luăm nişte exemple la întâmplare, cei ce vor să plătească taxe locale sau amenzi la Poştă nu au POS-uri, acestea abia ce s-au pus la ANAF. Şi, de asemenea, trebuie să achite cu bani cash taxa pentru talon şi numere dacă vor să-şi înmatriculeze maşina.

În cel mai mare oraş din România, Bucureşti, cel care adună o zecime din populaţia României nu e posibil să-ţi plăteşti călătoria direct cu cardul contactless în autobuz, ceea ce ar fi permis să fie mai uşor administrată RATB. În Sibiu, de pildă, acest lucru se poate, ceea ce l-a făcut pe primarul Klaus Iohannis să declare la momentul implementării sistemului: „Cetăţenii vor beneficia de o modalitate mult mai simplă de plată a biletului, direct în mijloacele de transport. Felicit cu această ocazie societatea de transport public şi în egală măsură BRD şi Mastercard pentru proiectul pe care astăzi îl înaugurăm.”

Cam la acel moment se putea plăti şi la metroul bucureştean cu cardul contactless, fiindcă Mastercard lansase sloganul: Cu cardul contacless ai câte călătorii cu metroul vrei tu!

Reiterez, deşi se confruntă cu o mărire fără precedent a numerarului în afara sistemului bancar, până la 18% din masa monetară, când în zona euro la care vrem să aderăm în 6 ani acesta se plasează la jumătate, instituţiile statului sunt primele care-l încurajează.

• Rezerva de aur: Londra e cel mai departe de Moscova

  < Prev
• Care educaţie e mai importantă, cea financiară sau cea sexuală?

  Next >