Sfarsitul Imperiului Roman a fost grabit si de politicile inflationiste ale ultimilor imparati, care au diminuat dramatic puterea de cumparare si de circulatie a banilor.

In plus, masurile de plafonare a preturilor luate de acestia au creat o penurie generalizata de bunuri si au dus la ruinarea activitatilor comerciale. Majoritatea bancilor au dat faliment in acea perioada.

In Evul Mediu, dupa prabusirea Imperiului Roman, activitatea bancara a demarat mai greu, in special din cauza restrictiilor de natura religioasa. Biserica condamna practica acordarii de imprumuturi cu dobanda si chiar a interzis-o explicit in unele perioade.

 

 

 

 

Sfarsitul secolului al XI-lea si inceputul secolului al XII-lea au adus o inviorare moderata a afacerilor si comertului, indeosebi intre orasele italiene de la Adriatica, mai cu seama Venetia, Pisa si, mai tarziu, Florenta. Aceste orase s-au specializat in comertul cu Constantinopolul si cu Orientul. Dezvoltarea financiara semnificativa din aceste orase a avut ca rezultat relansarea activitatii bancare.

Primele banci aparute in Peninsula Italica au fost Banca di Venezia, infiintata in anul 1171 de Dogele Michele XI si recunoscuta oficial ca in anul 1587, sub denumirea de Banco della Piazza di Rialto.

 

 

 

 

Bancherii italieni se diferentiau in functie de volumul de afaceri. Cei mai mici operau pe banca lor, lucrand in aer liber (all`aperto), iar marii bancheri, cum erau Medici si Bardi la Florenta, oficiau in palatul lor (d`entro) si ii creditau pe regi si pe papi.

Alte institutii bancare italiene infiintate in acea perioada au fost Banca Buonsignoridin Siena, care ia fiinta in prima jumatate a secolului al XIII-lea,Casa di San Georgiodin Genova - 1407, Banco di San Ambroggiodin Milano – 1593 sau Sacra Monte della Pietádin Napoli - 1540.

 

 

 

 

In 1472 este infiintata Banca Monte dei Paschi di Siena, care, in prezent, este cea mai veche banca din lume aflata inca in activitate.

In Florenta se consemneaza pentru prima data obligativitatea bancherilor de a tine registre contabile in 1252.

In Venezia, in 1584, Banco di Rialto este consemnata ca fiind prima banca ce avea drept obiect de activitate contractarea de depozite si acordarea de imprumuturi particularilor.

Principalii beneficiari ai creditelorerau monarhiisi conducatorii bisericii crestine. Exista o serie de marturii in acest sens, dovada ca imprumuturile nu se acordau fara garantii nici celor mai puternici.

Astfel, Eduard III isi amaneteaza coroana de aur cu pietre pretioase pentru 45.000 de florini in timpul razboiului de 100 de ani. Eduard I, conte de Bar, da ca amanet lombarzilor, in 1320, vesela sa de argint. Papa Benedict XIII amaneteaza veniturile Camerei Apostolice, iar papa Inocentiu VII isi amaneteaza mitra si un castel. Carol VI isi amaneteaza coroana, care ulterior este taiata si impartita de creditorii sai.

 

 

 

 

Bancile familiilor Bardi si Peruzzi din Florenta se impun in finantarea comertului international, precum si a regilor si papilor, cunoscand apogeul in secolul al XIV-lea.

Familia Bardi avea deschise filiale in afara Italiei, la Barcelona, Sevilla, Mallorca, Paris, Avignon, Nisa, Marsilia, Londra, Bruges, Rodos, Constantinopole si Ierusalim.

Bancherii erau perfect indreptatiti sa ceara garantii, dat fiind ca erau patiti. In anul 1340, regele Eduard al III-lea al Angliei, aflat in razboiul de 100 de ani cu Franta, se imprumuta de la cele doua familii, luand 600.000 de florini de la Peruzzi si 900.000 de florini de la Bardi.

 

 

 

 

In anul 1345, regele intra in incetare de plati si nu mai ramburseaza imprumutul, iar cele doua familii sunt fi nevoite sa-si inchida business-urile bancare. Locul acestora va fi luat in bransa de familiile de Medici si Pazzi.

 

 

Infiintarea unor banci private in Catalonia a coincis cu dezvoltarea activitatii bancare private in marile centre italiene de afaceri.

In 1300-1301, Parlamentul a elaborat un set amanuntit si extrem de sever de reglementari cu scopul controlarii activitatii bancare.

Una din reguli era aceea ca bancherii care falimentau erau dezonorati pe tot cuprinsul Barcelonei de un crainic public si erau fortati sa traiasca numai cu paine si apa pana restituiau creditorilor lor suma totala din depozitele acestora.

---

• De ce muncesc romanii mult si prost?

  < Prev
• Economia subterana creste sau a ramas statul fara bani? Numerarul in...

  Next >