Piata de capital se razbuna pe banci

 

Piata financiara din Romania prezinta un dezechilibru, intrucat bancile au o dominanta masiva, cu 80% din totalul activelor financiare, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu la o conferinta gazduita de Academia de Studii Economice din Bucuresti, precizand ca acest lucru nu reprezinta un avantaj pentru banci.

"Ne trebuie alternative, forme de acumulare pe termen lung, acest lucru este extrem de important si pentru banci. Sa ai toata finantarea bazata pe depozite pe termen scurt poate sa fie catastrofal”, considera guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, care nu uita sa reaminteasca de dezvoltarea pietei financiare interbelice. In centrul financiar-bancar bucurestean  functionau 200 de banci, societati financiare si de asigurari.

Intr-adevar din Bursa zilelor noastre nu mai intelegi mai nimic. Companiile nu pot fi grupate pe domenii. Prea putin din putina economie nationala ce a supravietuit marelui jaf post comunist e cotata.

Atunci cand Bursa nu se numea BVB, ci Bursa de Efecte, Actiuni si Schimb Bucuresti, companiile listate erau suficient de multe, incat sa se poata imparti pe domenii: bancare, petrolifere, miniere si foraj, industria metalurgica, industria forestiera, societati de asigurari, societati de comunicatie si de transport, industria chimica, industria alimentara si diverse, industria hartiei si tipar, industria constructiilor si anexe.

Iar instrumentele cu venit fix aveau trei sectiuni: imprumuturi interne, imprumuturi externe, obligatiuni si scrisuri. Si, atentie!, se organizau licitatii si pentru actiunile necotate.

In momentul de fata, in Romania, sunt autorizate sa functioneze 40 de banci. In 1928, 45 erau doar bancile cotate la bursa, care realizau cel mai mare volum de tranzactii de pe piata de capital (46,93% din total).

Iar daca intrebi orice bancher contemporan care conduce o institutie de credit membra a unui grup international de ce nu e cotata banca pe care o conduce la bursa, te trimite la plimbare, spunandu-ti ca e listata banca-mama.

Chiar daca bancile romanesti raman din ce in ce mai mult la mana pietei autohtone si a economisirii de aici. N-ar fi logic ca bancile sa se capitalizeze pe seama emisiunii de actiuni si a emiterii de bonduri pe piata locala?

 Nu! Cand ai o economie atat de politizata, e greu de discutat de logica si asteptari rationale, si asa se face ca bancile, dar si alte societati cu capital strain, nu apar la cota bursei si astfel nu avem niciun indiciu privind valoarea de piata a respectivei afaceri din Romania. Ceea ce face ca argumentul adus de bancheri sa fie gresit, deoarece absenta valorilor de piata pe componentele unui conglomerat nu face decat sa ingreuneze determinarea acestei valori la nivelul grupului. In esenta, aici este vorba de ceea ce economistii numesc „problema calculului economic”.

Cu cat avem mai putine piete si valori de piata, cu atat devine mai dificil sa calculam profiturile/pierderile. La limita, daca intreaga economie ar apartine unei singure firme (sau statului), calculul ar fi imposibil de facut. Iar motivul prezentat de bancheri nu are oricum sustinere, pentru ca in Polonia subsidiarele bancilor straine nu doar ca-s listate, dar si emit obligatiuni pe piata locala.

Bineinteles ca se va spune ca sunt si banci din Romania care au emis - in cele din urma - bonduri pe piata autohtona. Nu vreau sa discut nici de intarzierea cu care au facut-o nici de cantitatea nesemnificativa de titluri emisa, care dau impresia ca institutiile de credit au lansat obligatiuni doar ca sa se bifeze ca si romanii pot, ci altceva e important. Au emis cumva bancile romanesti obligatiuni pentru a finanta proiecte noi,  ori pentru a le refinanta pe cele vechi?

In masura in care au apelat la bonduri numai pentru a lungi lantul de la ghiuleau deja prinsa de glezna, atitudinea lor n-are legatura cu dezvoltarea, asa cum s-a vazut la polonezi.

Mai bine s-ar recunoaste ca orice listare sau emisiune de bonduri inseamna transparenta si sa te lasi judecat de piata. Iar cand local sau regional vrei sa obstructionezi piata, ne dam seama de apropierea intre sloganul fesenist „Nu ne vindem tara” si cel liberal „Prin noi insine”, pentru ca protectionismul lipseste economiile de capitaluri din exterior, care alimenteaza productivitatea si bunastarea. Dupa care, cu capitaluri descurajate ce sa vezi? Economia trece printr-o criza profunda.

Si totusi, in perioada interbelica, spre deosebire de cea actuala, cand „Prin noi insine” punea bariere capitalului strain, capitalul romanesc era stimulat prin intermediul pietei de capital, pentru ca cele mai importante companii si sectoare erau cotate la bursa.

Asta permitea ca proiectele pe termen lung sa se finanteze prin emisiuni de actiuni si obligatiuni. Nu cum se intampla astazi cand putinele resurse disponibile sunt atrase si distribuite de banci.

Institutiile de credit se substituie, practic, pietei de capital, dar cu riscul de a plasa pe termen lung banii atrasi pe termen scurt. Si fireste ca nimeni n-are vreo obiectie sa se acorde credite ipotecare, insa pentru a le atribui pe doua-trei decenii trebuie sa le securitizezi, adica sa imparti riscul cu piata de capital.

Piata care intra in contact cu fonduri mutuale si de pensii, ori cu societati de asigurari. Iata, deci, cine trebui sa ofere bani de investitii, cei care-i atrag pe termen lung. Fiindca normal ar fi ca bancile sa se limiteze in a furniza capital de lucru, care se coreleaza cu scadentele scurte de la depozite, nu sa finanteze portofolii de active imobiliare.

Exact asa se intampla in perioada interbelica. Dar deosebirea fundamentala intre „epoci” e data de faptul ca atunci se putea vorbi de un stat capitalist. Acum, cei care au luat puterea politica au facut-o pentru a dicta economicului, ca-n comunism. Si pentru ca functionam intr-o economie dominata de monopoluri si oligopoluri, create de politici discretionare, nu avem nici piata de capital.

Sigur ca pentru a ascunde ca totul e reglat administrativ, ne-am prefacut ca putem avea piete pentru a-i pacali pe cei care ne-au bagat in NATO si UE. Acum insa, cand e la moda sa se vorbeasca de esecul pietelor, repetam si noi dupa corul european ca nu-s bune, chiar daca n-am avut niciodata.

Asadar bancile din prezent - din care doar trei sunt cotate la bursa - sufera sub greutatea creditelor neperformante acordate, pentru ca nu era rolul lor de a da din depozite atrase cu lunile, imprumuturi cu anii. De investitii se ocupa piata de capital. Dar stiti ce spuneau bancherii cand erau intrebati cum de pot atribui credite pe 20-30 de ani, daca n-aveau un orizont la fel de lung de prognoza? Toata lumea face la fel!

N-as vrea sa inchei inainte de a va reaminti cantecul trupei O-Zone, devenit hit international: Alo, alo, sunt eu Picasso/ Ti-am dat beep, si sunt voinic.

Datorita reclamei facute de artistii moldoveni, o pictura de Pablo Picasso s-a vandut la o licitatie a casei Christie's, la New York, cu 180 de milioane de dolari, dupa ce fusese cumparata cu 32.

Da, dar intre cele doua momente au trecut 18 ani, timp in care n-au existat cotatii continue pe piata.

Iar in aceasta categorie intra si monedele vechi, cartile sau timbrele. Ba chiar si actiunile junk. Cu mentiunea, ca daca in cazul artei conteaza educatia colectionarilor, la actiuni, precum cele ale Facebook, fata de care in 10 ani s-ar putea schimba preferintele, e important factorul oportunitate.

Se vede ca avem doua tipuri de piete, unele cu putine criterii si ilichide, celelalte, complexe, unde se pot aplica principii de analiza cantitativa.

Intrebarea este insa de ce, in Romania, actiunile companiilor blue chips, care, pe pietele dezvoltate au lichiditate mare, se tranzactioneaza sporadic si nu-s mai lichide decat e piata timbrelor in Occident?

Fiindca atat timp cat, la noi, se vand in cantitate redusa bunuri care pe pietele dezvoltate se tranzactioneaza in volume mari, e clar ca exista o problema de continuitate a pietelor.

Chestiune ce nu se poate rezolva decat printr-o majorare a volumelor, in paralel cu utilizarea instrumentelor de acelasi fel din alte tari.

Avem, deci, o pregnanta problema de mediu economic, cata vreme activele care ar trebui sa aiba un grad scazut de raritate se tranzactioneaza precum cele cu grad mare.


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review