Masurile administrative de reducere a platilor cash s-au dovedit un esec. Numerarul in afara sistemului bancar a continuat sa creasca si dupa aplicarea lor, in luna mai, pana la nivelul record de 42 de miliarde de lei.

Banii gheata – ce pot fi plimbati cu valiza ori care se depoziteaza la saltea – reprezinta acum 16,3% din masa monetara (M3), fata de 1,56% in Noua Zeelanda, 2,93% in Marea Britanie, 3,3% in Suedia, 3,47% in Australia, 3,67% in Canada, 4,5% in Danemarca, 6,95% in Elvetia. Sau 9,37% in zona euro, 12,25% in Polonia, 13,05% in Cehia si 13,92% in Bulgaria. Ceea ce inseamna ca se inregistreaza o debancarizare fara precedent a masei banesti!

Si spuneam intr-un articol precedent (http://bloguluibalan.ro/index.php/opinii/429-numerarul-in-circulatie-creste-pentru-ca-populatia-e-supraindatorata) ca Sarbatorile Pascale, din luna aprilie, pot sa constituie un prilej de marire a cantitatii de bani in afara sistemului bancar, dar daca si in luna mai, cand s-au limitat platile cash la nivelul companiilor si populatiei, numerarul va continua sa stea la niveluri ridicate, asta ar putea fi consecinta supraindatorarii populatiei.

Cu alte cuvinte, desi controalele Fiscului au facut prapad printre comercianti, s-au organizat tombole pentru a stimula populatia sa ceara bon fiscal si s-au redus prin legislatie platile cash, s-a observat ca acestea sunt lipsite de eficienta cat nu se umbla la cauza.

Dar poate ca din acest motiv a decis guvernul sa micsoreze TVA la alimente din iunie, cand a vazut ca, in mai, in ciuda masurilor de inspiratie militaro-politieneasca luate numerarul nu scade, vadind ca economia informala se mentine la niveluri ridicate.

Pentru cine a uitat e bine sa reamintim ce s-a intamplat cand a crescut TVA. Populatia - in plina criza - a „validat” majorarea preturilor cu ajutorul cardului de credit sau a overdraft-ului atasat cardului de salarii.

Dupa care, ulterior, cand s-a dovedit ca riscul de credit e mare cand oamenii iau imprumuturi sa supravietuiasca, debitorii s-au adresat economiei subterane, fiindca nu-si mai gaseau eligibilitatea la banca.

Asa se explica de ce numerarul a ajuns la cote inalte, fiindca „la negru” se utilizeaza bani cash.

Acum insa, dupa reducerea TVA, chiar daca, deocamdata, doar la alimente, e firesc sa se produca fenomenul invers. Sa se micsoreze indatorarea, si falimentul personal, proaspat legiferat, sa aiba un impact mai scazut pe seama deleveraging-ului.

 Executivul nu s-a oprit insa doar la aceasta masura, ci Codul Fiscal pe care l-a propus Parlamentului, iar acesta din urma l-a aprobat, prevede reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, precum si eliminarea taxei de stalp si a supraaccizei la carburanti. Masuri pe care, din pacate, analistii economici, pana mai ieri cu un discurs in favoarea pietelor, nu s-au sfiit sa le combata cand au observat ca le-au luat altii decat aceia care voiau ei.

Care sunt argumentele economice ale celor care critica relaxarea fiscala? Se acuza nesustenabilitatea masurii, care, reducand veniturile statului, majoreaza deficitul bugetar si pune in pericol sentimentul investitorilor straini fata de Romania, cu posibile repercusiuni si asupra ratingului suveran. In acest sens, sunt date ca exemplu criticile aduse de FMI si Comisia Europeana.

Ce investitori straini s-ar ingrijora insa din cauza reducerii taxelor? Fara indoiala ca nu cei ce investesc in economia reala, pentru care este de la sine inteles ca masura este incurajatoare. E vorba in primul rand despre cumparatorii de titluri de stat romanesti si despre institutiile financiare internationale care au creditat Romania. Este logic ca acestora nu le convine reducerea veniturilor statului, intrucat afecteaza, cel putin teoretic, capacitatea de rambursare a guvernului de la Bucuresti.

Dar trebuie sa ne dezobisnuim sa mai echivalam "economia" cu "statul". Faptul ca guvernul are mai putini bani inseamna ca i se reduce capacitatea de a interveni in economia reala. Vom avea mai putine investitii publice ilogice din punct de vedere economic, paguboase si generatoare de coruptie.

Pe langa asta insa faptul ca agentilor economici le vor ramane mai multi bani dupa plata taxelor este un lucru bune in sine. Chiar daca acestia vor transfera in profituri relaxarea fiscala, fara sa reduca preturile pentru consumatori. Si reducerea TVA are potentialul de a diminua si evaziunea fiscala.

Iar scaderea evaziunii nu este pozitiva pentru ca majoreaza veniturile statului, ci din cu totul alt motiv. Companiile vor avea mai multi bani legitimi din punct de vedere al legislatiei fiscale.

Acesti bani vor ramane in sistemul bancar romanesc, intarindu-i stabilitatea si capacitatea de creditare.  

• Foamea se combate cu mancare, nu cu regim

  < Prev
• De ce au polonezii salarii mai mari si mananca mai ieftin

  Next >