Trei sferturi din șomeri sunt neindemnizați, o treime în șomaj de lungă durată. Așteptăm refugiați să le asigurăm locuri de muncă!

În ciuda unei evoluții în dinți de fierăstrău ce este explicată și de variații sezoniere, rata șomajului se plasează în momentul de față la unul dintre cele mai reduse niveluri de la începutul crizei. Nu se situează chiar la 4,58%, ca în iulie 2012, dar un procent de 4,91%, precum cel din august 2015, e mai apropiat de 3,8% - cea mai redusă rată din ultima perioadă de boom (iulie 2007), comparativ cu 8,39% - cea mai înaltă cotă, atinsă în martie 2010.

Numeric vorbind, în martie 2010, se înregistrau 765.285 de șomeri, acum mai sunt doar 444.356. Din păcate însă, din acest ultim total doar 99.303 sunt șomeri indemnizați, fiindcă restul, de 345.053 de persoane, intră în categoria celor neindemnizați. În martie 2010, deși numărul de șomeri era cu trei sferturi mai mare decât cel din prezent, persoanele neindemnizate reprezentau 38,73% din total, jumătate față de august 2015 (77,65%).

Județele cu cea mai mare pondere a șomerilor neindemnizați în numărul total al șomerilor sunt Satu Mare (89,17%) Vaslui (88,35%), Mureș (87,02%), Brăila (86,46%), Dolj (85,32%), Olt (84,28%), Iași (83,88%),

"Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile Agenției pentru a-și găsi un loc de muncă. Aceștia sunt persoane fără pregătire sau cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autoritățile locale pentru obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura mijloacele de trai. Tot din această categorie a șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor de lungă durată: tineri cu vârste sub 25 de ani aflați de peste 6 luni în șomaj și adulți cu vârste de peste 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12 luni", precizează reprezentanții ANOFM.

La finalul lunii august 2015, numărul total de persoane aflate în șomaj de lungă durată, înregistrate la ANOFM, era de 166.944, din care 18.623 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni, care reprezentau un sfert (22,89%) din numărul total de șomeri sub 25 de ani, precum și 148.321 de adulți aflați în șomaj de peste 12 luni, reprezentând 40,86% din totalul șomerilor adulți.

Ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de șomeri înregistrați era, în august 2015, de 37,57%. Numeric cei mai mulți puteau fi văzuți în județele Dolj (14.837 de persoane), Galați (11.740), Teleorman (9.546), Vaslui (8.989), Olt (7.653).

Comparând cu situația din martie 2010, constatăm că lucrurile stau în prezent mai prost în ceea ce privește șomerii de lungă durată. Atunci, numărul total al acestora era de 154.485. Mai mult, în martie 2010, ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de șomeri era de 20,19%, semnificativ mai mică decât in prezent, când a trecut de o treime.

Concluzia care se poate trage din coroborarea statisticilor este că, în pofida perioadei de revenire postrecesiune a economiei, în rândul anumitor categorii de persoane, șomajul s-a cronicizat. Ponderea în total a șomerilor neindemnizați a crescut foarte mult și s-a agravat șomajul de lungă durată.

Și, nu în ultimul rând, este important de văzut ce se întâmplă cu șomerii care ies din evidențele ANOFM. Pentru că nici jumătate nu-și găsesc un loc de muncă.

Astfel, în august 2015, din evidențele Agenției au ieșit 64.304 persoane, însă doar 29.191 ca urmare a încadrării în muncă. Exceptând pensionările și decesele, cei mai mulți șomeri care nu își găsesc de lucru dispar din statisticile oficiale din cauza suspendărilor, încetărilor de drepturi bănești și renunțării la reînnoirea cererilor de locuri de muncă.

Previzibil, aceștia emigrează, muncesc la negru sau subzistă din autoconsumul rural.

Iar acesta nu este o simplă presupunere, pentru că înmulțirea numerarului în afara băncilor și datele INS privind bugetele de familie sugerează că ne confruntăm cu o migrare a cererii în sfera neînregistrată, dinspre urban spre rural.

Se poate spune că asistăm la o dezurbanizare a consumului, că, în condiţii economice vitrege, populaţia se îndreaptă spre sat. Contrar a ceea ce dorim să facem ca membru UE, să concentrăm satele şi să le transformăm în oraşe.

Și apropo de UE, României îi vor fi repartizate cote obligatorii de refugiați, în situația în care conducători de facto sau de jure ai Europei omit cu bunăștiință că noi avem deja “sirienii” noștri. Șomerii de lungă durată din Oltenia și Moldova.