Magia neagră ce transformă indivizii în mase

Civilizaţiile sunt create şi îndrumate de către o mică elită intelectuală, niciodată de către mase, spune Gustave Le Bon în cartea sa “Psihologia mulțimilor”. Acestea din urmă nu au forţa decât pentru a distruge, iar dominaţia lor reprezintă întotdeauna o fază de dezordine.

Cu forta lor exclusiv distructivă, ele acţionează precum microbii asupra cadavrelor. Când edificiul unei civilizaţii e putred, masele conduc la năruirea lui.

Masele sunt incapabile să aibă alte opinii decât cele care le-au fost sugerate. Regulile decurgând din pura echitate teoretică nu ar putea să le dirijeze. Numai impresiile sădite în sufletul lor pot să le seducă.

De exemplu, dacă un legislator vrea să stabilească un nou impozit, ar trebui el să-l aleagă pe cel mai potrivit din punct de vedere teoretic? În nici un caz. Cel mai nepotrivit va putea să fie, practic, cel mai bun pentru mase, dacă este mascat şi, aparent cel mai puţin apăsător. Astfel, un impozit indirect, chiar dacă este exorbitant, va fi întotdeauna acceptat de mase.

În anumite împrejurări date, şi doar în acele împrejurări, o mulţime de oameni posedă caracteristici noi, foarte diferite de cele ale fiecărui individ care intră în componenţa ei.

Personalitatea conştientă dispare, sentimentele şi ideile tuturor entităţilor sunt orientate în aceeaşi direcţie. Apare un spirit colectiv, tranzitoriu desigur, dar având particularităţi foarte precise. Colectivitatea devine o masă organizată sau psihologică. Ea formează un singur corp şi este supusă legii unităţii mintale a maselor.

Faptul că, accidental, mai mulţi indivizi se află împreună nu le conferă caracterul de masă organizată. O mie de oameni care străbat din întâmplare aceeaşi piaţă publică, fără a avea un scop comun determinat, nu formează o masă psihologică.

Pentru ca o mulţime să dobândească particularităţi speciale, este necesară influenţa unor excitanţi. Dispariţia personalităţii conştiente şi orientarea sentimentelor şi gândurilor în acelaşi sens, prima trăsătură a mulţimii pe cale de a se organiza, nu presupune neapărat prezența simultană a mai multor indivizi în acelaşi loc.

Gustave Le Bon subliniază că mii de indivizi separaţi pot la un moment dat sub influenţa unor emoţii violente - un mare eveniment naţional, de exemplu - să dobândească trăsăturile unei mulţimi psihologice. Va fi de ajuns ca o întâmplare oarecare să-i unească şi comportamentul lor îmbracă forma specifică de acte ale maselor.

Trăsătura cea mai izbitoare la o mulţime psihologică este aceea că, indiferent de indivizii care o compun, indiferent de asemănările sau deosebirile în felul lor de trai, în ocupaţiile, caracterele ori nivelul lor de inteligenţă, singurul fapt că oamenii sunt transformaţi într-o masă îi învesteşte cu un soi de suflet colectiv. Acesta îi face să simtă, să gândească şi să acţioneze într-un mod total diferit de cel în care ar simţi, ar gândi şi ar acţiona fiecare dintre indivizii care compun mulţimea,luaţi izolat. Anumite idei, anumite sentimente nu apar şi nu se materializează prin acte decât la indivizii care constituie o mulţime.

Masa psihologică este o „fiinţă" provizorie, compusă din elemente eterogene, dar sudate pentru o vreme, aidoma celulelor unui organism viu, care în totalitatea lor alcătuiesc o nouă fiinţă, având particularităţi diferite de ale fiecăreia dintre celulele componente.

Cu destulă uşurinţă se constată cât de mult diferă individul dintr-o gloată de cel considerat izolat, dar cauzele unei asemenea diferenţieri nu sunt la fel de lesne de descoperit. Activitatea conştientă a spiritului nu reprezintă decât o mică parte în raport cu activitatea lui guvernată de inconştient, iar dintre mobilurile inconştiente care dirijează spiritul, analistul cel mai subtil, observatorul cel mai pătrunzător nu reuşeşte să descopere decât o neînsemnată parte.

Actele noastre conştiente decurg dintr-un substrat inconştient format îndeosebi de influenţe de natură ereditară. Acest substrat închide în el nenumărate reminiscențe ancestrale care constituie spiritul neamului. Dincolo de cauzele mărturisite ale actelor noastre, se află cauze secrete pe care le ignorăm, majoritatea faptelor noastre cotidiene fiind efectul mobilurilor ascunse, care ne scapă.

Tocmai prin elementele inconștiente ce compun sufletul unui neam se aseamănă indivizii acestuia. Prin elementele conștiente, rezultate ale educaţiei, dar, mai ales, ale eredităţii, oamenii se deosebesc.

Oamenii cei mai diferiți ca nivel de inteligență au adesea porniri instinctuale, pasiuni şi sentimente identice. În tot ce se întemeiază pe trăiri afective - religie, politică, morală, simpatii, antipatii etc. -, indivizii superiori nu depăşesc decât cu rare excepţii nivelul oamenilor de rând. La nivel intelectual, între un celebru matematician şi cizmarul lui poate exista o mare deosebire, dar din punct de vedere al caracterului şi al credinţelor diferenţa poate să fie nulă.

Or, tocmai trăsăturile generale de caracter, guvernate de inconştient, existente aproape la acelaşi nivel la majoritatea indivizilor normali ai unui popor, sunt cele care, la nivelul maselor, se manifestă simultan. În spiritul colectiv, aptitudinile intelectuale ale oamenilor, şi prin urmare individualitatea lor, dispar.

Eterogenul se cufundă în omogen şi calităţile ce ţin de inconştient domină. Această manifestare a trăsăturilor comune explică de ce masele nu ar putea săvârşi acte presupunând inteligență sporită.

Hotărârile de interes general luate de o adunare de persoane distinse, dar cu specialităţi diferite, sunt mult superioare deciziilor pe care le-ar adopta o gloată de imbecili. Dar şi una şi cealaltă dintre mulţimi poate doar să producă efectele trăsăturilor mediocre pe care le posedă toată lumea. Masele acumulează nu inteligență, ci mediocritate.

În mulțime individul capătă, doar grație numărului, sentimentul unei forţe invincibile permițându-i să cedeze instinctelor, pe care, singur, şi le-ar reprima. Va ceda cu atât mai bucuros acestei porniri cu cât mulțimea este anonimă şi, prin urmare, sentimentul responsabilității, care îi reţine întotdeauna pe oameni, dispare complet.

Contagiunea mintală, intervine deopotrivă pentru a determina caracterele speciale ale maselor şi, totodată, orientarea lor. Într-o masă de oameni, orice sentiment, orice act e contagios, într-atât de molipsitor încât individul îşi sacrifică foarte uşor interesul personal în favoarea interesului colectiv. Iată ceva contrar naturii sale, de care omul nu este capabil decât atunci când face parte dintr-o mulţime.

Așadar, dispariția personalităţii conștiente, preponderența celei inconștiente, direcționarea, pe baza sugestiei şi a constrângerii, a sentimentelor şi ideilor în același sens, tendința de a transpune în act ideile sugerate - iată principalele caracteristici ale individului făcând parte dintr-o mulțime. Individul nu mai este el însuși, ci un automat a cărui voinţă a devenit incapabilă să-l mai ghideze.

Prin simplul fapt că aparţine gloatei, omul coboară mai multe trepte pe scara civilizaţiei. Singur, era poate un ins cultivat, în mulţime este un instinctual, deci un barbar. Are spontaneitatea, violența, ferocitatea, dar și entuziasmul şi eroismul fiinţelor primitive.

Îşi va reproşa poate, ulterior, uşurinţa cu care s-a lăsat impresionat de cuvinte și imagini.