Ultimele date statistice privind indicatorii monetari relevă o evoluţie cvasiconstantă a creditului neguvernamental. La acest nivel importantă rămâne, în continuare, conversia împrumuturilor din valută în lei. Unele bănci, care se află în plin proces, nu au cum să susţină încă activitatea de creditare în monedă naţională. Celelalte finanţează cu prudenţă companiile şi populaţia, pentru a nu se confrunta iarăşi cu dificultăţile din trecut.

Sursa BNR

În ceea ce priveşte economisirea, evoluţia componentei în valută arată că piaţa ţine cont de mesajele potrivit cărora rata de schimb nu ar mai avea loc în jos, sub 4,5 lei/euro. Dar, cursul nu se duce agresiv în sus, spre 4,7. Când se observă că leul se depreciază lent, deponenţii nu se grăbesc să-şi mute deţinerile în monedă străină.

La nivelul economiilor în lei, unde ne-am obişnuit ca agenţii economici să dea trendul, se observă că aceştia au susţinut cu bani din bancă anumite cheltuieli, cum ar fi plata salariilor.  Însă nici populaţia nu a fost în măsură, după sărbătorile de iarnă, să economisească.

Dinamicile din ianuarie 2017 seamănă - în linii mari - cu acelea din ianurie 2016, dar, haideţi mai bine să identificăm excepţiile. În prima lună a anului trecut, firmele nu prea erau preocupate de deprecierea monedei naţionale, veneau şi atunci cu bani din conturi pentru susţinerea costurilor fixe într-o perioadă cu rulaj slab, dar populaţia avea capacitatea să economisească în lei.

Aceasta din urmă - deşi e clar că măsurile nu se transmit instantaneu într-o economie ca a noastră, cu pieţe puţin adânci -  e o chestiune ce are legătură cu supraîndatorarea menajelor, în ciuda scăderii, mai departe, a TVA şi a renunţării la supraccizarea carburanţilor.    

• Academia vrea taxă de ieșire din cimitirul tinereții

  < Prev
• Biologii confirma: Dumnezeu a evoluat dintr-o divinitate-cimpanzeu

  Next >