Așa cum a fost lesne de anticipat, cancelarul Karl Nehammer lovește în interesele economice ale Austriei în condițiile în care refuzul pentru Spațiul Schengen generează un val de antipatie în România.

Nehammer s-a remarcat anterior ca ministru de interne şi portavoce sindicală, haideţi să vedem totuşi dacă ne schimbăm părerea despre Austria dacă revedem spusele unui bancher. Este vorba de Andreas Treichl, cel care a ocupat poziţia de CEO al Erste Group. Relatarea îi aparține lui Cristian Hostiuc și a apărut în Ziarul Financiar în octombrie 2019.

Potrivit lui Treichl, ţările din Europa Centrală şi de Est au şansa să fie mai pragmatice, să aibă o voce mai puternică, o creştere economică mai mare şi să dezvolte un spirit antreprenorial mai puternic faţă de vestul Europei, care suferă de socialism de prea mult timp. Dar pentru acest lucru trebuie să existe elite politice, o societate civilă implicată şi o clasă de business puternică.

Andreas Treichl previzionează că viitorul nu va mai fi al ţărilor, al naţiunilor, ci al oraşelor. Pentru tineri, pentru noile generaţii nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi muncesc. Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.

Treichl apreciază că ţările din estul Europei sunt mult prea dependende de bănci, şi de aceea dezvoltarea pieţei de capital trebuie să fie o prioritate, pentru că acest lucru îi va ajuta pe antreprenori să obţină finanţare şi să crească mai repede.

La întrebarea: Ce ţară credeţi că are cel mai mare potenţial de creştere? Răspunsul a fost: “Cehia, categoric!” De ce? “Pentru că sunt mai pragmatici.” Ce se va întâmpla cu România? “Şi România are potenţial, dar este o ţară latină, e prea mult dramatism la Bucureşti”, consideră Andreas Treichl.

Iată că parcă economiștii austrieci au un alt discurs faţă de politicieni. Și din câte se observă la trei ani de la declaraţia lui Treichl, românii se înghesuie în metropolă şi golesc ţara. Nu mai migrează doar la Milano și Barcelona, ci și la București, dacă tot se plasează el peste Berlin, Madrid sau Roma ca PIB pe locuitor. O arată numerele de mașini, parcate pe unde se poate, înmatriculate în Dolj, Olt, Teleorman, Vrancea, Buzău, Constanța, Argeș sau Prahova.

Important este însă că din discursul lui Treichl răzbate școala austrică de economie, ce nu pare să-și fi pus amprenta asupra lui Nehammer. Mises amintea de concepția liberală a vieții sociale, care a creat sistemul economic întemeiat pe diviziunea muncii, pentru a remarca faptul că expresia cea mai evidentă a economiei de schimb este așezarea orășenească, ce e cu putință doar într-o astfel de economie.

În orașe, doctrina liberală a fost dezvoltată într-un sistem închegat și în ele a găsit cei mai mulți susținători, continuă Mises. Dacă Treichl merge pe această linie “orășenească”, cu piaţa ca principal element, înseamnă că are încredere în liberalismul clasic, care a avut printre austrieci reprezentanți celebri, alături de Eugen von Böhm-Bawerk și Carl Menger, pe Ludwig von Mises și Friedrich August von Hayek. Cu care, reiterez, nu se apucă să facă paradă actualii politicieni populiști austrieci, chiar dacă ultimul a fost şi laureat Nobel.

• Cum trecem de la șnițelul vienez la friptura neinflatată?

  < Prev
• De ce firmele se comportă tot mai mult ca niște politicieni care vor să...

  Next >