Atunci când se discută de mismatch toată lumea se gândeşte la maturitatea redusă de la depozitele în lei şi scadenţele mai lungi de la credite. Dar se poate observa că se poate vorbi de o nepotrivire şi atunci când ne uităm la cantitatea de economiri şi structura pe monede în raport cu plasamentele. Mai ales în situaţia în care băncile – mamă le-au suspendat instituţiilor de credit româneşti o serie de linii de finanţare în monedă străină.

Potrivit ultimelor cifre difuzate de banca centrală se vede cum creditul neguvernamental de 119 miliarde lei îşi găseşte acoperirea în economisiri în aceeaşi monedă de 175 miliarde. Iar unor înprumuturi neguvernamentale în valută de 99 de miliarde de lei le corespund depozite de 84. Ca să dispară mismatch-ul e necesar ca în paralel cu conversia creditelor din valută în lei să se majoreze economisirea în monedă străină, s-ar deduce din datele prezentate.

Da, numai că mai trebui luat în calcul aici încă un element, împrumuturile acordate statului, creditul guvernamental de 91 miliarde de lei. Dacă-l punem la socoteală se poate trage concluzia că avem o problemă de economisire în general. Deci e nevoie ca aceasta să fie stimulată in corpore nu doar să fie evitat mismatch-ul menţionat.

E adevărat că la finanţarea creditului guvernamental mai contribuie fondurile de pensii, cele de asigurări şi mutuale. Însă nimeni nu poate nega că există un deficit de finanţare acoperit cu bani din străinătate, care sunt sensibili la volatilitatea mediului politic şi economic din România.

În aceste condiţii, în care se manifestă deficit de economisire, e clar că dobânzile n-au loc în jos, deoarece trebuie să fie stimulative pentru depozite. Iar la asta se adaugă şi necesitatea conversiei unei părţi a economisirii din lei în valută pentru a nu exista mismatch, în paralel cu migrarea creditului din valută în lei.

• Guvernul îşi rectifică bugetul pe plus. Aşteptăm următoarea reducere a...

  < Prev
• Banca centrală a Noii Zeelande nu e nici cea mai independentă și nici...

  Next >