Romania a reintrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai marescadere economica din UE-28 in al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care releva modificarea evolutiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

 

Tara noastra a inregistrat in trimestrul al doilea cea mai scadere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evolutii negative au mai fost Germania, Italia si Cipru.

 

 

 

 

 

 

Potrivit analistilor citati de Mediafax, economia a intrat in recesiune tehnica pe fondul scaderii investitiilor private, locale si straine, afectate de cresterea accizelor, de taxa pe stalp si de contextul geopolitic regional.

 

In plus, investitiile au fost afectate si de perspectiva neimpozitarii profitului reinvestit, care s-a aplicat in cele din urma de la 1 iulie, astfel incat antreprenorii si-au amanat unele proiecte investitionale pentru dupa aceasta data.

 

Analistii s-ar putea insa sa fi scapat din vedere un aspect important, remarcat de catre premierul Victor Ponta. El a declarat, printre altele, caRomania trebuie sa treaca peste problemele provocate in agricultura de ploi si sa incerce sa mentina ritmul de crestere economica.

 

Nu ar fi prima oara cand agricultura salveaza economia romaneasca. Iar datele Institutului National de Statistica (INS) arata ca, anul trecut, in agricultura romaneasca a survenit un salt calitativ.

 

 

 

 

Astfel, potrivit sursei citate, in anul 2013, productia ramurii agricole a crescut cu 24,5% comparativ cu anul precedent, de la 64,25 la 78,46 miliarde lei.

 

Productia vegetala a crescut cu 38,8%, serviciile agricole s-au majorat cu 32,4% si doar productia animala a consemnat o stagnare, scazand marginal, cu 0,3%.

 

Unul dintre motive a fost acela ca agricultorii s-au reorientat catre culturi mai rentabile, structura valorica a productiei vegetale, pe principalele grupe de culturi, fiind diferita in cei doi ani.

 

Astfel, in anul 2013 comparativ cu anul 2012, ponderea culturilor de cereale si de cartofi a crescut cu 5,8 puncte procentuale, respectiv cu 3,1 puncte procentuale, in timp ce ponderea culturilor de legume si pepeni a sczut cu 5,7 puncte procentuale, iar cea a culturilor de plante de nutret cu 2,5 puncte procentuale.

 

 

 

 

In 2013, productia de cereale pentru boabe a crescut cu 63,9% fata de anul precedent, datorita cresterii randamentelor la hectar (productia medie la hectar). Randamentul la hectar s-a dublat la porumb boabe si a crescut cu aproape 40% la orz si orzoaica, cu 31,2% la grau si cu 16,6% la ovaz.

 

Cat priveste cartofii, productia a crescut cu 31,8%, datorita cresterii randamentului la hectar cu 42%, asta in conditiile in care suprafata cultivata a scazut cu 7,1% fata de anul precedent.

 

Este inca loc de mult mai bine in ceea ce priveste randamentele la hectar din agricultura romaneasca. Asta pentru ca, in pofida rezultatelor foarte bune mentionate mai sus, mai avem destul pana sa atingem gradul de eficienta din Europa.

 

Potrivit INS, la productia de grau, in ceea ce priveste randamentul, Romania se afla pe penultimul loc in randul statelor membre UE, cu un randament de 3.479 kilograme la hectar, singurul rezultat mai slab fiind cel consemnat de Grecia, cu 2.785 kilograme la hectar.

 

 

 

 

La porumb, suntem pe ultimul loc in UE, cu un randament de 4.408 kilograme la hectar, in conditiile in care Bulgaria a avut, anul trecut, un randament de 5.476 kilograme la hectar.

 

 

 

 

Un alt motiv de optimism ar fi acela ca, in agricultura, absorbtia fondurilor UE merge semnificativ mai bine decat in alte sectoare de activitate.

 

Potrivit ministrului de resort, Daniel Constantin, totalul corectiilor dictate pentru proiectele din agricultura finantate cu fonduri europene nu depaseste un procent din valoarea platilor.

 

„Avem pe PNDR un grad de absorbtie de peste 70%, la APIA lucrurile au mers foarte bine, fermierii isi primesc banii la timp, mult mai bine decat in 2008, 2009, 2010, 2011. Iata ca anul acesta fermierii au avut pentru prima dataaccesla fondurile europene pe suprafata din lunile ianuarie si februarie. Eu sper sa mentinem ritmul”, a spus Daniel Constantin.

 

Nu in ultimul rand trebuie amintita influenta anului agricol bun asupra preturilor. Oferta abundenta de legume sustinuta atat de rezultatele anului agricol anterior, cat si de conditiile meteorologice favorabile din prima jumatate a anului 2014, a dus la o ieftnire a acestora.

 

 

 

De altfel, Banca Nationala a Romaniei a redus inca o data prognoza de inflatie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an si de la 3,3% la 3% pentru 2015,

 

Evolutia inflatiei a fost determinata de factori conjuncturali, precum dinamica preturilor volatile ale produselor alimentare, aprecierea nominala a monedei nationale, influenta preturilor de import care reflecta partial nivelurile joase ale inflatiei din zona euro.

 

La care se adauga efectele persistente ale deficitului de cerere agregata si ale ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste.

 

---

• La fel ca-n bancul cu masina care era bicicleta, si care nu s-a dat, ci...

  < Prev
• De ce sunt bancile islamice cele mai capitaliste institutii financiare?

  Next >