In ultimii ani, guvernul FIDESZ de la Budapesta condus de premierul Viktor Orban a luat o serie de masuri legislative care au adus prejudicii majore sistemului bancar din tara vecina, oricum afectat de efectele recesiunii si crizei financiare mondiale, care au generat pierderi si majorarea portofoliilor de credite neperformante.

Printre altele, executivul maghiar a impus taxe speciale impovaratoare asupra intregului sector financiar din Ungaria.

Numai ca, pe langa ca aceste masuri fiscale au adancit pierderile si neperformanta din bilanturile institutiilor de credit, bancile au transferat costurile noilor taxe asupra clientilor, astfel incat acestia au inceput sa intampine probleme si mai mari la rambursarea ratelor lunare, iar conditiile de acordare a creditelor noi s-au inasprit si mai mult, afectand economia.

Pe scurt, prima runda de masuri antibusiness a guvernului Orban nu a avut efectele populiste scontate, ba chiar dimpotriva, devreme ce populatia a fost afectata negativ de acestea.

In consecinta, autoritatile de la Budapesta au schimbat tactica si au decis sa atace sectorul bancar, controlat in proportie majoritara de investitori straini, mai "cu fata la popor".

Astfel, a fost pus pe tapet subiectul eliminarii "clauzelor abuzive" din contractele de creditare semnate in anii de boom economic de dinainte de criza.

In cadrul acestui program, o componenta de baza a reprezentat-o masura, a carei implementare a demarat recent, de a obliga bancile sa reconverteasca in moneda nationala credite in valuta aflate in derulare, in special imprumuturi acordate in franci elvetieni, in valoare totala de circa 9 miliarde de euro.

Asta in pofida faptului ca Banca Centrala Europeana a avertizat in doua randuri ca intentiile Ungariei de a converti toate creditele acordate in euro sau franci elvetieni din valuta in forinti si de a impune bancilor plata retroactiva de despagubiri pentru clauze declarate ilegale din contractele de credit risca sa destabilizeze sistemul bancar si ar putea chiar incalca normele europene, prin faptul ca modifica retroactiv clauze din contractele de creditare.

Intr-o prima varianta a planului de reconversie in forinti a creditelor in valuta, aceasta ar fi urmat sa se faca la cursul de schimb valabil la data acordarii creditelor.

Ulterior, guvernul maghiar a acceptat, pentru a mai reduce din povara pusa asupra bancilor, ca aceasta conversie sa se faca la cursul actual al pietei, veste primita cu o oarecare usurare de institutiile de credit din Ungaria.

Numai ca, foarte recent, bancilor unguresti li s-a mai servit un dus rece: executivul de la Budapesta le-a impus un plafon de dobanda la creditele reconvertite in forinti.

Astfel, la creditele ipotecare, care formeaza grosul imprumuturilor reconvertite, bancile nu vor putea pune o marja mai mare de 5,5 puncte procentuale peste indicele BUBOR la 3 luni, ceea ce inseamna noi pierderi pentru sectorul bancar din Ungaria.

Interesant este ca, cu o saptamana inainte de anuntarea noilor masuri, premierul ungar, Viktor Orban, a declarat ca guvernul sau poarta discutii pentru achizitia de catre stat a unor banci cu capital strain, tinta fiind aceea ca statul ungar sa ajunga sa controleze peste 50% din sistemul bancar, procentul putand ajunge si la 60%.

Surse citate de Reuters sustin ca, printre bancile care ar putea parasi astfel Ungaria, se numara Erste, Raiffeisen si Intesa Sanpaolo.

Deocamdata, reprezentantii respectivelor banci au negat ca ar avea astfel de planuri.

Insa banca germana Bayern LB a anuntat deja ca va vinde statului subsidiara din Ungaria, MKB.

O alta banca straina care ar putea fi preluata de statul ungar este Budapest Bank, controlata in prezent de americanii de la General Electric.

Orban a mai spus ca, dupa ce bancile straine ar fi cumparate de stat cu bani publici, acestea ar urma sa fie oferite spre cumparare investitorilor autohtoni.

• Statul nu-i lasa pe soferii romani sa se bucure de ieftinirea titeiului

  < Prev
• Ungurii convertesc creditele din franci elvetieni in forinti la cursul...

  Next >