Ziarele scriu că leul a înregistrat, pe toată perioada anului, o tendință constantă de depreciere, în dauna celor care au de plătit rate și facturi în euro. În plus, majoritatea bunurilor de consum sunt importate și creșterea cursului se resimte în buzunarele românilor.

În primul rând merită menționat că trendul evocat nu poate fi catalogat ca fiind constant, fiindcă, pe orice grafic ne-am uita, se observă că după atingerea unui maximum de 4,76 lei/euro în prima parte a anului, cursul s-a întors la 4,72, și a rămas acolo toată vara. În al doilea, e foarte pretențios să discuți de depreciere când la mijloc sunt trei procente de variație, nici măcar de volatilitate nu se prea poate vorbi dacă ne uităm la referință. Cursul euro/dolar a oscilat cu 6%, iar rata de schimb euro-forint cu peste 7%, noi cu 3,14% suntem sub cursul euro - zlot, cu 3,5%.

În ceea ce privește cea de a doua afirmație, că se scumpesc importurile, și asta se vede în buzunarele românilor, o asemenea de remarcă ar fi trebuit însoțită de ideea că atunci când leul se depreciază se ajustează și consumul. Da, dar la o variație de 3% într-un an cursul n-a fost în măsură să restrângă deficitul de cont curent, dimpotrivă, o dinamică de acest fel a ponderat mărirea de preț de la bunurilor autohtone, că nu degeaba se spune că deficitul extern este o formă amânată de inflație. Deci, invers decât se zice, cursul a făcut să nu prea se simtă scumpirile în buzunarele românilor.

Ca să aibă o influență semnificativă cursul de schimb ar fi trebuit să parcurgă întreaga bandă  de fluctuație din Tratatul de la Maastricht. Tratatul impune, pentru evitarea dezechilibrelor, praguri sub care să se înscrie indicatorii macro, cum ar fi un deficit bugetar de sub 3% din PIB, dar și ca rata de schimb să nu varieze cu mai mult de 15% într-un an, ceea ce vădește că 3% n-a putut influența mai nimic!   

Aici însă e bine de făcut o precizare. Să nu confundăm contul curent, cu cel de capital. Dacă prima componentă putea fi influențată de rată, dar n-a fost, investițiile n-au legătură cu evoluția cursului, ci cu mediul economic. Cu alte cuvinte, atunci când se modifică permanent cadrul fiscal - supraccizăm periodic benzina - un astfel de obicei nu e în măsură să genereze încredere. Iată un punct unde se poate discuta într-adevăr de volatilitate.

Așadar, mișcarea cvasiconstantă a cursului e principala problemă a României? Din cauza asta nu intră investiții? Nu, nicidecum, buba e la nivelul mediului, agresat de fiscalitate. Și dacă o bună bucată de timp nu s-a pomenit nimic de chestiunile economice, simplul fapt că nu s-a vorbit de ele nu înseamnă că se rezolvă.

• De fapt în care fază a ciclului economic ne aflăm? Umblăm la deficitele...

  < Prev
• Ce poziții preferăm, cele asumate sau cele care prezintă scuze?

  Next >