Vreau titlul de Erou al plății cu cardul în autobuz și metrou

Am scris, la un moment dat, un articol despre mine în care spuneam că mi se pare că port un nume care nu e politically correct. Acum a venit momentul să mă laud și să cerșesc mulțumiri.

Despre ce este vorba? Pe vremuri, prin octombrie 2016, scriam în revista Capital un articol numit “De ce nu se mai poate merge contactless cu metroul?”, în care explicam, ca să mă autocitez narcisist, cu ghilimele, că: “Deși, la RATB, cei care nu-s pensionari călătoresc cu ajutorul unui card, acesta nu-i un contactless autentic. Adică, ei pun plasticul în fața unui POS, dar nu e posibil să achite călătoria cu orice card bancar paypass. Nu poţi plăti, ca la hipermarket, marfă de până în 100 de lei, fără să introduci pin-ul. La RATB, poți utiliza doar cardul regiei și portofelul electronic de la BCR sau BRD. Degeaba ai bani pe contactless-ul bancar, îți trebuie alții ca să-ți încarci portofelul. Chiar dacă operatorul de transport are tot un soi de sistem contactless, el funcționează în circuit închis. Iar instrumentele acelor bănci sunt singurele cu care poți merge cu troleul în Capitală, ceea ce direcționează business-ul de la o companie cu poziție dominantă către respectivele bănci, lăsându-le pe dinafară pe celelalte. RATB are un sistem paypass paralel, Poșta nici n-a auzit de POS, însă, la metrou era posibil să mergi cu orice tip de contactless. Dar de ce vorbesc la timpul trecut? Fiindcă în loc să facă RATB posibilă plata cu paypass-ul oricărei bănci nu se mai poate face acest lucru nici măcar la metrou. Ceea ce contrazice sloganul publicitar al Mastercard în care se spunea că ai câte călătorii cu metroul vrei tu cu cardul contactless. Şi asta în ciuda avantajelor pe care le-ar avea operatorii de transport din București. Nu mai e nevoie să emită propriile carduri, să țină atât de multe casierii deschise și personal afferent (….) Pentru ca bucureştenii să-şi lase maşinile acasă, un pas în această direcţie ar fi să se armonizeze reţeaua de transport din subteran cu cea de la suprafaţă, pe care să se meargă cu instrumente de plată comune, preferabil fără numerar, contactless, cu aceleaşi tarife pentru toată lumea”

După care am tot reluat această discuție, cum ar fi în februarie 2018, într-un text intitulat, în Capital: “Contactless - Less Is More.” Dar și în materiale din Profit, Jurnalul, Economistul, Reporter Global, care observau deopotrivă lipsa de normalitate de la noi și apucăturile de țară bananieră. Asta în condițiile în care presa vremii nu prea se preocupa de această temă, se rezuma la ceea ce-i servea PR-ul prin comunicate.

Am susținut această campanie aproape un cincinal, până în martie 2020, când s-a comunicat finalizarea implementării de “noii soluții de plată cu cardul contactless, în toate cele 43 de stații de metrou din București în care accesul a fost modernizat prin introducerea porților batante de acces. Astfel, în prezent, în toate cele 53 de stații de metrou din București, din care 43 cu acces modernizat și 10 stații cu acces prin turnichete, plata cu cardurile contactless Mastercard/VISA este posibilă pentru orice posesor de card”. După ce, nota bene!, la începutul lunii decembrie 2016, conducerea Metrorex susţinea că toate cele 51 de staţii de metrou din Bucureşti vor avea până la sfârşitul anului terminale pentru plata cu cardul contactless.

Iar acum, în aprilie 2021, cea mai importantă publicație economică din România vine și reproduce cu un aer senin informația că România se plasează pe locul trei în Europa în privinţa utilizării plăţilor digitale în domeniul transportului public, fiind devansată în clasamentul european doar de Marea Britanie şi de Polonia. Ţara noastră este urmată la mare distanţă de Italia şi Franţa, ceea ce demonstrează avansul puternic al plăţilor electronice din România şi o schimbare a comportamentului de plată al românilor, care au înţeles avantajele tehnologiilor de plăţi.

În fine, degeaba au românii comportament dacă n-au terminale, însă analiza trebuie urmărită în continuare pentru că aceasta relevă cum compania de transport public din Cluj-Napoca şi administratorul metroului bucureștean se află în top zece firme din sectorul transportului în Europa în funcţie de numărul plăţilor digitale efectuate de călători. În România, plăţile contactless cu orice card bancar sau cu telefonul mobil sunt posibile în prezent în sistemele de transport public din 15 oraşe, respectiv Arad, Baia-Mare, Buzău, Cluj, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Oradea, Râmnicu-Vâlcea, Reşiţa, Sibiu, Sighişoara, Timişoara şi Bucureşti. În Capitală, călătorii îşi pot achita biletul cu ajutorul cardului bancar atât la metrou, la porţile de acces din cele peste 60 de staţii, cât şi la validatoarele din mijloacele de transport în comun STB de suprafaţă (în noile autobuze şi tramvaie). Reţeaua de acceptare a plăţilor cu cardul în transportul în comun s-a extins anul trecut la peste 7.700 de terminale, iar numărul de tranzacţii a crescut de peste două ori în decembrie 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

Iată o prezentare ce sugerează un context luminos, pare că așa a fost mereu, că ar fi existat dintotdeauna normalitatea plății cu cardul, precum în Occident, nu că până când a fost introdusă, reimplementată și definitivată a durat la fel de mult precum construcția metroului din Drumul Taberei. Iar în această chestiune, ca și la nivelul celorlalte probleme importante cu care se confruntă românii și bucureștenii, nu-și asumă nimeni răspunderea pentru timpul pierdut, care e bani. Și asta în condițiile în care sunt în derulare în continuare proiecte de pierdut timp/bani precum Pasajul Doamna Ghica, lucrările de extindere a carosabilului pe Prelungirea Ghencea și cele de după Pasajul Ciurel, ca să luăm niște exemple la întâmplare în care se va perpetua tăcerea, după cum s-a întâmplat ani în șir cu contactless-ul pentru transport.

Bun, și cu mine cum rămâne? Îmi mulțumește cineva pentru că în prezent se poate plăti cu cardul în autobuz și metrou? Sau asta e atitudinea lipsită de common sense “firească” pentru România, însoțită uneori și de recomandarea șușotită: Nu-l băga în seamă să nu-l faci vedetă?