După spor natural negativ, creștere economică și dobânzi negative, cu siguranță că noile manuale de economie vor consacra și noțiunea de dividende negative, caz în care deținătorii de acțiuni vor fi considerați colecționari în loc de investitori.

Până una alta, însă, PIB/locuitor creşte, alimentat de sporul natural negativ: „Sporul natural s-a menţinut negativ (-4996) în luna august 2022, numărul persoanelor decedate fiind de 1,3 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.”

Asta, desigur, cu menționarea sinonimelor pentru spor, așa cum apar ele în dicționarul de profil: „progres, înaintare, majorare, creștere, mărire, augmentare, adaos, abundență, belșug, prosperitate, folos, câștig, beneficiu, profit.” 

Povestind mai departe de sporul/progresul/belșugul natural negativ, ultimele date statistice relevă, în contextul COVID19, că în octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie. Acum suntem, însă, în octombrie 2022 și se pare că am ratat oportunitatea să mai scriu despre afacerile de succes ale companiilor de pompe funebre în marea epidemie, cu indicatori şi grafice pe elemente specifice.

În asociere cu această cercetare, mă puteam documenta şi la băncile aflate în efervescenţa creditării producţiei de măşti şi mănuşi, ca să aflu în ce măsura s-a intensificat cererea de capital de lucru la firmele de servicii funerare pe fondul coronavirusului.

Mărturisesc că am mai fost tentat de un astfel de proiect, inspirat de datele citite într-o publicaţie financiară din care se înţelegea că prosperitatea corporaţiilor generată de consumul mai mare de medicamente contribuie la creşterea explozivă a economiei româneşti. Progresele începeau cu algocaminul - cea mai bine vândută fiolă, continuau cu pastilele pentru afecţiuni respiratorii, cancer şi hepatită. Publicaţia sublinia că segmentul de medicamente pentru boli cardiovasculare devine extrem de competitiv şi că se relansează piaţa antidepresivelor, urmată de cea a disfuncţiilor erectile.  

Da, numai că în acest context, al coronavirusului şi bolilor asociate, ar fi ieșit un articol mai bun. Marketingul avea nevoie să se adapteze la conjunctură. Mai ales că discursul clasic, la două sicrie, al treilea gratis, nu mai putea face faţă la toate situaţiile. Vă relatez o conversaţie reală care pe oamenii de marketing era imposibil să-i lase indiferenţi dacă o reproduceam la timpul potrivit şi astfel să-şi dea seama că sloganuri precum „Vrei nu vrei, tot la noi ajungi!” erau depăşite:

- Bună seara!

- Bună seara.

- Cât costă o înmormântare la Dvs?

- Cam 5.000 de lei.

- Şi dacă venim noi cu mortul?

Din păcate însă, discutăm - așa cum ziceam - la timpul trecut. Pandemia nu mai servește ca motor de creștere. România a rămas la mâna sporului/câștigului/beneficiului natural negativ nepandemic ce poate îmbunătăți și el, deși mai puțin spectaculos, secvența economică, dar, mai ales, prezența la vot, în circumstanțele în care politicul dictează economicului și practic îl înglobează. Cu precizarea că pentru creşterea semnificativă a prezenței ar fi nevoie de restructurarea activității unor spații ce găzduiesc locuri de odihnă, în vederea suplimentării bazinului electoral şi implicit a prezenţei la scrutin, ceea ce implică inscripționarea citeţ, pe monumente, a datelor personale, a CNP-ului, seriei şi numărului de buletin.

Şi apropo ca să nu-mi scape nimic din ceea ce s-ar putea transpune ca o reţetă care ar aduce nu doar bunăstarea politico-economică, ci şi stabilitatea, e necesar să reamintesc cuvintele memorabile ale celui dintâi cârmuitor al României postcomuniste, Ion Iliescu, parafrazându-l pe Lordul Keynes: “Organismul cel mai stabilizat, pentru totdeauna, forever, este organismul mort.” 

Se zice că România e o țară frumoasă și bogată, păcat că e locuită. Sunt de acord cu aceste spuse, pentru că, dacă n-ar fi, ar deveni și prosperă.

• Cum se poate eradica evaziunea fiscală?

  < Prev
• Un capitalism de-a-ndoaselea, despre “repudierea” lui Liz Truss

  Next >