The Economist menţionează că războiul din Ucraina a divizat mafia, practic a scos-o din afaceri pe cea rusă. Ţara invadată se plasa înainte de conflict pe locul 24 din 193 în lume la indicele de criminalitate şi pe al treilea în Europa.

Ucraina a fost o rută de tranzit în creştere pentru heroina din Afganistan, în timp ce cocaina din America de Sud "curgea" prin Marea Neagră. Înainte de război, mafioţii exportau arme în Asia sau Africa şi foarte multe ţigări de contrabandă. În anul premergător atacului armat rusesc, producția locală de amfetamine luase un avans substantial, atunci au fost descoperite şi închise 67 de laboratoare, cea mai mare cifră din orice țară.

Dar acum, gangsterii ucraineni se feresc să mai colaboreze cu omologii ruși. Mark Galeotti, autorul cărții „The Vory: Russia’s Super Mafia”, explică comportamentul: „Una este să fii delincvent de drept comun şi cu totul altceva - trădător”.

Efectele secundare sunt resimțite la nivel global - precizează publicaţia britanică - rețelele de contrabandă sunt reconfigurate pentru a ocoli Ucraina. Oficialii vamali turci spun că mai multă heroină și metamfetamine traversează granița cu Iranul. Vameşii lituanieni au înregistrat o creștere de patru ori a volumelor de trafic cu țigări. Cei estonieni au capturat 3,5 tone de cocaină din America Latină în portul Muuga.

În acelaşi timp - notează Galeotti - e probabil ca războiului să agraveze criminalitatea din Rusia, pentru că statul a intensificat legăturile cu "sindicatele" specializate. Mafioții care operează în afara țării au fost obligați să depună o parte din câștiguri în așa-numitele „conturi negre”, ce pot fi accesate de spionii ruşi pentru a-și acoperi costurile operaționale. Interlopii au fost recrutați pentru a acționa ca agenți de informații. Schimbarea proprietarilor la firmele cu capital occidental din Rusia, confiscate de Kremlin sau cesionate protejaților regimului va produce mutații în relațiile cu clienții, iar necesitatea de a masca tranzacții transfrontaliere sau de a ocoli sistemul financiar occidental va micșora transparența.

Înainte de invazie, Ucraina avea un număr apreciabil de arme de foc legale și ilegale. Acum sunt și mai multe. Iar experinţa arată că războaiele alimentează traficul de arme. Cele din fosta Iugoslavie sunt folosite în acțiuni criminale în toată Europa, ceea ce-l determină pe secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, să avertizeze asupra posibilităţii intensificării traficului de arme de calibru mic. Timp în care autorităţile americane atrag atenţia asupra faptului că producţia de droguri ucrainene se reia şi chiar s-ar putea plasa pe trend ascendent, activitatea se intensifică la nivelul laboratoarelor mici, care folosesc pentru vânzări internetul și serviciille poştale.

Marea întrebare este însă dacă va participa mafia ucraineană la reconstrucția ţării. Banca Mondială estimează costurile la 411 miliarde de dolari, incluzând 92 de miliarde pentru transport și 69 pentru locuințe. La această întrebare se poate răspunde tot cu o întrebare: Are altcineva pe plan intern capital şi logistică? The Economist  îşi exprimă încrederea că Ucraina nu va mai fi un paradis al gangsterilor, că se vor impune condiţii pentru intrarea fondurilor de reconstrucţie, ceea ce ar putea să destructureze activitatea infracţională şi corupţia. Dar o problemă la fel de importantă este că, pe acest fond, România ar putea să-şi intensifice schimburile comerciale cu statul vecin.   

• Soluția este aceeași: excedent bugetar și micșorarea statului

  < Prev
• Cum s-au chinezărit Oscarurile și Nobelurile. Se compară un Oscar/Nobel...

  Next >