Dumitru Solomon povesteste intr-o microschita cum, pe la sfarsitul anilor ’70, un regizor, un compozitor si un inginer de sunet au cerut unui textier elaborarea unor versuri pentru o piesa muzicala care sa fie inclusa intr-un film.

Textierul - om cu experienta catorva festivaluri de muzica usoara la malul marii - isi umezeste buzele cu varful limbii si citeste emotionat :

Esti frumoasa ca un soare,
Esti frumoasa ca o mare,
Mai frumoasa ca oricand,
In privire si in gand,
Te iubesc, 
Te iubesc,  
Frumoasa mea,
Iubita mea,
Dragostea mea.

Urmeaza un minut si jumatate de liniste.

- Merge, vorbeste compozitorul. E clar, scurt, la obiect.

- Pentru un film pe ecran lat, as fi vrut ceva mai mult, mormaie plictisit regizorul.

Inginerul de sunet bate nervos cu degetele in masa intr-un ritm foarte viu:

- Si eu as fi preferat ceva mai mult. Si mai original.

- Mai adaugam niste “la, la, la” in completare! descopera solutia compozitorul.

Regizorul se face rosu-vanat, ca intotdeauna cand nu e inteles de contemporani:

- Nu m-a referit la lungime!

- Cum ar trebui sa fie? Intreaba, cu creionul in mana, textierul.

- Bun.

Regizorul se ridica decis, urmat de toti ceilalti factori artistici.

- Maine trebuie sa am textul, ca incep inregistrarea muzicii.

A doua zi, textierul dadu lectura, cu o voce sigura, urmatorului text:

Esti frumoasa ca un soare,
Esti frumoasa ca o mare,
Mai frumoasa ca oricand,
In privire si in gand,
Te iubesc, 
Te iubesc,  
Frumoasa mea,
Iubita mea,
Dragostea mea,
Te cant in cantec si in grai,
Frumoasa zi de unu mai.

Cei trei il privesc nauciti. Dar nici unul nu are vreo obiectie.

Din motive tehnice (imbolnavirea inginerului de sunet), cantecul care evidentiaza importanta zilei muncii n-a mai intrat in film. In schimb a fost premiat la un festival de muzica usoara.

Iar ceea ce nu trebuie sa uitam niciodata este ca 1 mai a fost decretata Ziua Internationala a Muncii de Congresul Internationalei Socialiste din 1889, in memoria grevei din orasul american Chicago, de la 1 mai 1886.

Din pacate, sindicatele americane s-au dezis de 1 mai si sarbatoresc Labor Day in prima luni din septembrie.

Hitler nu si-a permis insa sa desconsidere sarbatoarea si a militat pe 1 mai 1933 - in fata membrilor Partidului Muncitoresc National-Socialist German - ca neintelegerile si certurile intruchipate de lupta de clasa sa se transforme intr-un simbol al unitatii si inaltarii natiunii germane.

Intorcandu-ne la frumusetea feminina a zilei de 1 mai, reliefata de versurile din microschita lui Dumitru Solomon, exista, cu siguranta, o legatura intre 1 mai si 8 martie.

Aceasta poate fi identificata tot cu ajutorul Internationalei Socialiste, pentru ca 8 martie a fost aleasa Ziua Internationala a Femeii la Conferinta Femeilor Socialiste de la Copenhaga din 1910, care s-a constituit intr-un preambul la intrunirea Internationalei din acel an.

Socialista Luise Zietz si comunista Clara Zetkin, ambele germane, au propus sarbatorirea zilei de 8 martie in memoria tesatoarelor newyorkeze care au protestat in 1857 fata de valorile traditionale si religioase ale celei mai capitaliste tari din lume.

Dar, americanii, fireste, ca nu celebreaza nici Ziua Internationala a Femeii, ci Mother’s Day. Mamele au fost sarbatorite pentru prima oara in Statele Unite pe 10 mai 1908, atunci cand in Romania se celebra Ziua Regalitatii.

• Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată,...

  < Prev
• Decizia de mărire a dobânzii de către Fed se dovedeşte a fi fost eronată

  Next >