E mai rentabil ca aurul să stea în custodie sau să fie repatriat şi expertizat?

Până acum s-a marșat pe latura de ce nu a fost aurul românesc fructificat. Numai că acesta este un dat, s-a preferat custodia, la Londra. Nu se știe de ce.  Poate că oportunitățile de a fi plasat nu se ridicau la nivelul de siguranță dorit de bancă centrală. Important  este încă că s-a trecut la vot, pentru ca stocul de aur să revină în țara, fără a se pune în balanță dacă e mai rentabil să fie ținut în custodie ori să fie repatriat și expertizat.  E mai ieftin să rămână acolo sau să fie adus aici? Dacă s-a vorbit insistent în trecut de ce metalul galben românesc nu a produs randamente, ci doar cheltuieli, acum trebuie discutat în aceeaşi cheie.

Menţionăm că, în prezent, cele 103,7 tone de aur deţinute de Banca Naţională a România sunt  împărţite în părţi similare între depozitarul din străinătate și tezaurul din țară.

Cum stăm în raport cu lumea. Statele Unite au 8.134 tone de aur, Germania - 3.374, Fondul Monetar Internaţional - 2.814. Ei sunt cei trei mari. Mai observăm că Banca Centrală Europeană are 504 tone, iar 103 apar trecute în dreptul Băncii Reglementelor Internaționale (Bank for International Settlements – BIS). Cam cât avem şi la noi, ba chiar un pic mai mult în contul nostru: 103,7 t! Nu sunt 242 de tone ca în 1944, chiar și fără tezaurul de 93,5 pe care au uitat să ni-l înapoiezi rușii, dar nici 45,8 precum în 1955 după plata daunelor de război, ori 42,4 ca în 1987 după achitarea datoriei externe.

România stă cel mai bine la capitolul rezervă de aur la nivelul țărilor UE din Europa de Est. E urmată de Polonia cu un stoc apropiat (103 t), dar dacă raportăm cantitatea de aur la numărul locuitorilor se constată că stăm mult mai bine.

Și încă un detaliu, dacă tot am apucat să pomenim de evoluția rezervei de aur monetar după război. Regele Mihai le-a oferit cetățenilor - legea 656, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944 - unei Românii ocupate de ruși o parte din aurul Băncii Naționale, când a emis medalia jubilară Ardealul Nostru.

Scopul a fost de a-i pune la adăpost de răul ce avea să vină. Moneda semăna frapant cu piesa de 20 de franci francezi, numită popular “cocoșel”, după cocoşul galic inscripţionat pe ea.


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review