Un singur administrator pentru metrou şi tramvai, o autoritate unică a Marelui București

Rugăciunile lui Tetelu încep să se îndeplinească. Într-una din celebrele sale rugi el cerea: „Doamne, aj vrea să am apă caldă numai eu!!”.

Și totuși, mai important este tabloul mare: de ce nu-i transportul din București administrat doar de autoritatea locală, ca la Paris? Iar dacă tot e gâtuit traficul pe Șoseaua Colentina cu construirea pasajului suprateran, o soluție ar fi fost să se construiască și metroul, ca să nu facem deranj de două ori și să avem gândire strategică, adică superioară omului de pe stradă.

Da, dar pentru asta ar fi fost necesar să existe o singură autoritate ce administrează Bucureștiul, fiindcă în acest fel n-ar fi trebuit să se pună de acord managerul pentru partea de sus cu cel pentru cea de jos, ci s-ar fi luat o decizie unitară.

Dacă se contruiau și pasajul și metroul, cu fonduri europene, scăpam dintr-o singură tură cu tot deranjul.

În fine, nu mă deranjează atât de mult că autobuzele arondate altor primării decât celei a Bucureştiului pătrund adânc, până în zonele semicentrale ale unei Capitale aglomerate. Este firesc să se întâmple asta, cât nu e făcută întreaga centură ocolitoare aşa cum trebuie, cu două benzi pe sens.

Problema este însă că o bună parte a instituţiilor judeţului Ilfov, cu reşedinţa la Buftea, se găsesc în Bucureşti, de la Poliţie, la spitalul de urgenţă, la casa de pensii, direcţia judeţeană de statistică, cu tot cu instituţia prefectului. Asta ar însemna că fie ilfovenilor nu le sunt necesare respectivele instituţii, fie au mai mare nevoie de ele bucureştenii.

Sigur că discutăm de o zonă metropolitană Bucureşti - Ilfov, şi în aceste condiţii e mai util ca entităţile administrative să aibă sediile în centrul Capitalei, chiar ultracentral, cum sunt amplasate unele instituţii ilfovene. Adică, nu în oraşele Buftea, Voluntari, Bragadiru, Otopeni, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popeşti - Leordeni. Da, numai că dacă se întâmplă una ca asta ar fi bine să nu există dublaj instituţional, fiindcă fie avem judeţ, fie zonă metropolitană.

Istoric vorbind, Ilfov era un județ mare, al cincilea ca suprafață, numai că la începutul anilor ’80, el a devenit un important “contributor” pentru înființarea județelor Giurgiu și Călărași, cu precizarea că au fost cedate bucăți din el și către Dâmbovița și Ialomița, astfel încât nu trebuie să parcurgi o distanță prea mare în afara zonei București - Ilfov ca să constați că ești în alt județ al patriei.

Dacă ajungi în Bolintin - unde se încheie filmul Buletin de București - ești în Giurgiu, la Buftea - Samurcași în județul Dâmbovița, Frumușani de lângă Popești - Leordeni e în județul Călărași, iar Sinești în Ialomița. Toate aceste localități se plasează la doar 25 - 30 km de centrul Capitalei. Vă închipuiți cât de mic a ajuns să fie județul Ilfov - ce încojoară Bucureștiul, numit în acest fel din 1997, după ce anterior fusese sector agricol?

Şi dacă tot se petrec lucrurile astfel și sunt o sumedenie de bucureșteni ce locuiesc acum în Otopeni, Bragadiru sau Chitila, e momentul unei organizări pe principiul unei zone metropolitane - cam cum e în derulare la Métropole du Grand Paris - cu o singură autoritate pentru Marele București, care să-l administreze, cu tot cu aeroportul internațional Otopeni și metrou, ceea ce ar permite reducerea aparatului funcționăresc și costurile. Cu mențiunea că marele și micul Paris sunt capitalele cu cea mai mare densitate a locuitorilor din UE.


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review