Guvernul se imprumuta pe seama increderii de care se bucura banca centrala

 

Ministrul Darius Valcov a spus intr-o emisiune tv, cand a fost intrebat din ce vor fi acoperite cheltuielile pe anul viitor, ca “s-a renuntat foarte mult la buffere, a existat de-a lungul anilor o idee ca trebuie sa tinem buffere la aproape fiecare titlu din bugetul general consolidat ".

Dupa care a revenit: "Ii asigur pe romani ca nu s-a renuntat la bufferul de siguranta al tarii, adica acei bani care au rolul de <plasa de siguranta> in cazul unei crize majore. Mai mult decat atat, acea rezerva este protejata si in crestere fata de perioada de dinaintea guvernului Ponta”. 

“Reamintesc ca Emil Boc a lasat un buffer de 4,1 miliarde de euro, iar in prezent, Romania are un buffer de 9,25 miliarde de euro (plasa de siguranta pentru minim 6-7 luni). Acesti bani nu sunt in pericol si nimeni nu ii va folosi pentru niciun alt interes, decat cel national, in cazul unei crize, pentru plata salariilor si pensiilor romanilor”, a subliniat ministrul.

Valcov face precizari legate de prima sa declaratie, insa un lucru ramane neclar. Am ramas cu impresia ca el considera ca bufferul ar fi o supapa de reglaj pentru deficitul bugetar.

Or nu-i asa, deficitul poate fi finantat din rezerva-tampon, dar nu insemna ca va fi mai mic, ci numai ca n-ajungem in incapacitate de plata.

Iar daca bufferul scade, se micsoreaza si rezerva valutara, ceea ce poate crea presiune pe cursul de schimb.

Pentru a face mai multa lumina in aceasta chestiune e bine sa reamintim celebra ecuatie potrivit careia o economie se afla in echilibru daca importurile, investitiile si cheltuielile bugetare sunt egale cu exporturile, economisirile si impozitele.

Mai mult, in cadrul acestei relatii exista o corespondenta intre importuri - exporturi, investitii - economisiri, cheltuieli fiscale - impozite si taxe.

Problema este insa ca in momentul de fata vorbim de importuri nete, nu de exporturi, care s-au mai “gatutit” ceva-ceva pe fondul inrautatirii situatiei in Uniunea Europeana, piata cu care derulam majoritatea schimburilor comerciale.

Apoi, investitiile nu se pot baza pe economisirea interna, in conditiile in care bancile nu au curajul sa plaseze banii in economia reala, iar strainii nu-s atrasi de mediu economic din Romania.

Cum se poate compensa “gap”-ul?

Pai, daca - la nivelul relatiei mentionate - statul nu doreste sa majoreze taxele si impozitele trebuie sa reduca cheltuielile bugetare si sa obtina un excedent cu care sa compenseze deficitul de la investitii si importurile nete.

Si totusi aici trebuie mentionat ca Romania are o supapa, fondurile europene, “subventie” ce poate reechilibra balanta, mai mult decat deficitul comercial si cel investitional ce tind sa o dezechilibreze.

Intrebarea este insa ce facem cu banii? Sunt doua variante: fie cresc cheltuielile guvernamentale, ceea ce este o masura eminamente politica, fie scad taxele in nadejdea ca mediul economic mai putin ostil va atrage investitii straine directe si de portofoliu.

Adica, am putea reduce impozitele in incercarea de a largi baza de impunere, pornind de la principiul ca poate sa faca si sectorul privat ceea ce face statul.

Din pacate, daca se discuta de fonduri europene, fara sa se pomeneasca nimic de o relaxare de ansamblu a fiscalitatii, nu o reducere a cheltuielilor bugetare se pregateste.

Din contra, ministrul Valcov discuta de extinderea programelor guvernamentale Prima Casa si Prima Masina, cu facilitati acordate chiar daca cumparatorul nu se afla la prima achizitie, dar si de infiintarea bancii de dezvoltare, vizand structura EximBank.

Cu riscul ca atunci cand nu se umbla la cheltuielile fiscale, nu se debaronizeaza economia si nu i se reformeaza structura, sa se creeaza o dependenta de fondurile europene.

Iar pe o asemenea secventa, oricine isi conserva rezervele, fie ca e vorba de buffer sau de rezerva valutara.

Cu precizarea ca in timp ce rezerva valutara e administrata de Banca Nationala, o institutie independenta, bufferul e gestionat de o entitate politica: Ministerul Finantelor Publice (MFP).

Si mai merita de facut aici o remarca. Avem rezerve si giranti (FMI), care sa le arate strainilor ca suntem in regula, in timp ce polonezii “garanteaza” cu capacitatea lor de a face bunuri si servicii. Oricum constituirea bufferului a implicat un cost si mai eficient ar fi fost sa avem spirit antreprenorial si economie de piata. Nu sa ascundem in spatele unor garantii ceea ce s-a furat in Romania...

In plus, atat timp cat buffer-ul se consolideaza cu rezerva valutara a BNR nu mai transpare ca Ministerul Finantelor Publice nu se pricepe si ca a luat bani cu imprumut doar pe baza increderii generate de banca centrala.

Dar problema este ca atunci cand Banca Nationala inapoiaza propriile imprumuturi s-ar putea sa i se deprecieze credibilitatea pentru ca oamenii spun ca din cauza sa creste cursul.

Fara sa realizeze ca leul se depreciaza mai putin decat daca ar achizitiona valuta Trezoreria Statului. Pentru ca pe piata s-a vazut un curs de 4,48 lei/euro si nu unul de 4,738 lei/euro, ca cel utilizat la calculul accizelor.

Iata deosebirea intre cele doua institutii. Managementul Bancii Nationale permite sa vedem o rata de schimb care aproape sta pe loc pe parcursul unui intreg exercitiu financiar, pe cand cursul la care Guvernul calculeaza taxe si suprataxe (accize) e unul aberant, la care nu s-au realizat niciodata tranzactii si nici nici nu se vor face in acest an.

Din nefericire insa, acuzele apar tot la adresa celor performanti, chiar daca o intrebare vine de la sine: La ce ne folosesc cei prosti? De ce-i tinem?

Asadar deosebirea dintre managementul BNR si cel al MFP e data de diferenta dintre cele doua cursuri - 4,48 vs 4,738 - de unde se vede ca cineva profita de buna credinta a celuilalt, cu riscul ca, paradoxal, sa fie luati la intrebari cei ce fac lucruri, nu aceia care nu se pricep.

 


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review