Tradiția datoriilor neplătite la români

Mai multe sondaje și studii sociologice din ultimii ani au acreditat ideea că românii sunt buni platnici, că am avea în fibra națională gena pozitivă a eticii achitării datoriilor.

De exemplu, un sondaj KRUK din 2014 relevă că, dacă ar câștiga 10.000 de euro la Loto, 51%  ar folosi în primul rând banii la cumpărarea unei case sau ar investi în amenajarea locuinței, 43% și-ar achita mai întâi datoriile, 30% ar deschide o afacere personală, iar 30% ar călători în străinătate.

"Atitudinile şi comportamentele românilor referitoare la bani sunt mai degrabă ambivalente sau de-a dreptul contradictorii. Au o cultură financiar-economică foarte scăzută, dar, mulţumiţi de ei înşişi, şi-o supraevaluează, fiind însă totodată comparativ mai stresaţi de riscurile percepute ale tranzacţiilor financiare cotidiene. Sunt mai degrabă prudenţi, nu le plac datoriile - iar când totuşi le fac, sunt mai degrabă buni platnici", se afirmă în studiu.

Un alt sondaj, din același an, realizat de Nielsen, arată că peste un sfert dintre români nu mai au bani după acoperirea cheltuielilor de bază, însă dintre persoanele care mai rămân cu bani, 30% îi folosesc pentru plata datoriilor, 26% economisesc şi 23% îşi cumpără haine noi.

Istoria, însă, inclusiv cea culturală, ne oferă și destule exemple contrare. Mai în glumă, mai în serios, într-un articol intitulat "Boala amorului și periodurile ei", apărut în 1838 în ziarul brașovean "Foaie pentru minte, inimă și literatură", neplata datoriilor era recomandată ca... leac pentru suferințele iubirii. "Pațientul să-și sloboaze sânge, să-și facă adese băi răci. Să facă datorii multe ca să-l caute creditorii mai adese. Apoi să călătorească în cinci săptămâni", scria autorul articolului - https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2016/02/23/boala-amorului-si-periodurile-ei-1838/.

Trecând în registru strict sobru, merită amintit faptul că istoriografia românească încă celebrează ca pe un moment de mare mândrie națională uciderea de către Mihai Viteazu a creditorilor turci veniți să-și încaseze datoriile cuvenite de la domnitor. Era vorba de bani împrumutați de voievod de la bancheri turci pentru a-și cumpăra, practic, scaunul domnesc de la sultan și de la curtenii acestuia. Mihai Viteazu, demn predecesor al regelui Carol al II-lea, celebru pentru că nu-și plătea datoriile de onoare la poker.

Ca să nu mai vorbim de fascinația pentru haiduci, întreținută de cinematografia naționalist-comunistă de pe vremea lui Ceaușescu. Sau de disprețul față de bancheri, dar și față de economisire, după cum transpare din "Hagi Tudose" a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Aspecte remarcate recent și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "M-aș referi și la mult disputatul subiect cu legea actuală de dare în plată. Păi cum să nu spui că nu este confuzie în societatea românească, sau cel puțin în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, devine pe rând o lege a dreptății. Dacă există o lege a dreptății, înseamnă că sunt și legi strâmbe, nu? Devine apoi o lege a haiduciei, asta e și mai interesant. După cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile de la mașină, frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată. Facem un depozit de frigidere și mașini de spălat în holul băncii. În partea cealaltă mai facem și un țarc pentru animale", a declarat, recent, guvernatorul.

În context, nu putem să nu ne amintim că haiducii erau acei infractori care, potrivit tradiției populare, îi jefuiau pe bogați pentru a încerca să câștige popularitate “aruncând“ câte ceva săracilor. În ziua de azi, pentru a nu mai fi considerați tâlhari, s-au gândit nu doar să aibă imunitate față de poteră, ci să legifereze haiducia, impunând legea dării în plată, după ce, anterior, își manifestaseră „solidaritatea” pledând pentru legea impozitării marilor averi.

Concluzia poate fi una singură: este inadmisibil ca în societatea românească să fie promovate spiritul neplății datoriilor, cultul țepelor, ura față de bogați și disprețul față de activitatea bancară.


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review