Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi externe s-a triplat în 7 luni din 2016 faţă de perioada similară a anului precedent. El s-a plasat la 2,16 miliarde de euro, comparativ cu 760 de milioane. Iar avansul de 1,4 miliarde are ca principal determinant majorarea deficitului balanţei comerciale cu 1,2 miliarde.

Asta în condiţiile în care scăderea TVA a redus supraîndatorarea populaţiei şi a stimulat vizibil economisirea, dar şi consumul de mărfuri din import,  într-un  context în care nu a fost însoţită de măsuri de încurajare a ofertei interne.

Da, dar nu numai deficitul comercial l-a amplificat pe cel extern, ci şi atragerea de mai puţine fonduri europene şi o cantitate mai redusă de bani trimisă de românii ce lucrează în străinătate. Dacă ne uităm la la veniturile primare se observă că “tragerile” de fonduri comunitare au scăzut, brut, cu un sfert, în timp ce veniturile secundare arată o situaţie asemănătoare la nivelul remitenţelor, dar net.

Serviciile au continuat să performeze bine, şi nu doar pe partea de IT, ci şi pe cea de transporturi, însă poate că tocmai de aceea se prefigurează o mărire a taxei RCA, ce stârneşte nemulţumirea transportatorilor.

E interesat dacă importul de gaze a contribuit la adâncirea deficitului comercial, ce a “împins” la rândul său deficitul de cont curent, cu menţiunea că se observă nu numai un avans al importurilor, ci şi al exporturilor.

Metoda prin care s-ar putea ajusta deficitul extern ar fi o majorare a dobânzii cheie cu un sfert de procent. Cu precizarea că dobânzile pe care reuşesc să le negocieze acum clienţii cu băncile, pentru a le plasa resursele, se găsesc în jurul “referinţei” de 1,75%, ceea ce face destul de probabil ca o mărire a dobânzii de politică monetară însoţită de măsuri de stimulare a ofertei să fie în măsură să încurajeze economisirea în dauna consumului bazat pe mărfuri din afară. 

• Să nu uităm: piețele financiare nu sunt doar pentru bogați

  < Prev
• Ce caută oamenii când emigrează? Stabilitate și infrastructură

  Next >