Operatiunea de relaxare cantitativa, prin achizitii de obligatiuni, pe care Banca Centrala Europeana se pregateste sa o demareze, va produce efecte pozitive asupra economiei zonei euro, afirma fostul membru al board-ului executiv al BCE, Lorenzo Bini Smaghi, intr-un editorial publicat de Financial Times, in care demonteaza unele critici la adresa operatiunii.
Smaghi aminteste patru argumente principale care au fost avansate de catre criticii relaxarii cantitative. Primul este acela ca pietele de capital ale zonei euro sunt mult mai inguste decat cele din SUA si, deci, cantitatea de active care pot fi achizitionate de catre BCE este substantial mai mica. Aceasta limita este amplificata de faptul ca BCE si-a autoimpus sa nu cumpere mai mult de 33% din totalul emisiunilor de obligatiuni ale unei singure tari.
Un al doilea argument al criticilor este ca, data fiind penuria de obligatiuni din zona euro, institutiile financiare private care le detin s-ar putea dovedi reticente in a le vinde bancii centrale. Al treilea argument afirma ca dobanzile in zona euro au scazut deja foarte mult, in comparatie cu momentul la care Federal Reserve si-a inceput programul de relaxare cantitativa in SUA.
"Potrivit acestor argumente, cele mai multe dintre efectele relaxarii cantitative au fost deja anticipate de piete si nu vor mai avea impact material asupra inflatiei si a cresterii economice. Insa criticii omit doua elemente-cheie", scrie Lorenzo Bini Smaghi in editorialul din Financial Times.
Potrivit fostului membru al boardului executiv al BCE, dat fiind ca banca centrala si-a propus o tinta de achizitii de active in termeni de cantitate mai degraba decat de pret, dimensiunea limitata a pietelor de capital si reticenta investitorilor de a-si vinde obligatiunile din portofoliu vor face ca relaxarea cantitativa sa aiba un efect si mai pronuntat asupra randamentelor titlurilor de stat. S-ar putea chiar produce un efect de overshooting, ceea ce ar putea trimite dobanzile la unele emisiuni de obligatiuni guvernamentale, chiar dintre cele cu maturitati mai lungi, in teritoriu negativ.
"Si mai important, bancile centrale cumpara active prin emiterea de depozite in conturile bancilor. Bancile nu pot scapa de aceste depozite decat vanzandu-le altor banci. Bancile pot reduce alte tipuri de depozite, tinute ca rezerve libere, diminuandu-si cererea de lichiditate la operatiunile curente de refinantare. Insa depozitele bancii centrale create prin relaxare cantitativa raman in circuitul financiar", explica Bini Smaghi.
Eficienta relaxarii cantitative depinde de ceea ce fac bancile cu depozitele bancii centrale pe care le primesc in schimbul activelor vandute. Ele pot pastra aceste depozite la banca centrala, la actuala dobanda de facilitate de depozit a BCE, sau le pot transfera la alte institutii financiare in schimbul altor active, posibil la dobanzi mai mari. Ulterior, cumparatorii acestor depozite vor avea aceeasi optiune, de fiecare data cand se va pune problema vanzarii. Stimulentul de a cumpara alte active sau de a da credite corporatiilor nefinanciare, mai degraba decat de a pastra depozite la banca centrala, depinde de diferenta dintre dobanda BCE la facilitatea de depozit si dobanda activelor alternative pe care bancile le pot cumpara, se arata in editorial.
"In asta sta diferenta principala intre SUA si zona euro. In SUA, dobanda la facilitatea de depozit a bancii centrale este pozitiva, de 0,25%, in timp ce in zona euro este negativa, de -0,20%", subliniaza Bini Smaghi.
In SUA, pe masura ce randamentele titlurilor de stat americane si ale altor active au scazut in anticiparea relaxarii cantitative a Federal Reserve, costul de oportunitate al mentinerii de depozite la banca centrala la o dobanda de 0,25% a scazut progresiv. In consecinta, a tine depozite la banca centrala a devenit o forma acceptabila de investitie, cel putin pe termen scurt. Acest lucru explica de ce, peste Ocean, relaxarea cantitativa a avut mai mult efect inainte decat dupa implementarea sa efectiva.
In schimb, in zona euro, a constitui depozite la banca centrala, la dobanzi negative, nu este o optiune atractiva pentru banci. Dobanzile negative stimuleaza bancile sa scape cat mai repede de aceste depozite prin cumparare de alte active, cu randamente pozitive, sau prin acordarea de credite catre gospodarii si companii.
"Pe scurt, dobanda negativa cu care sunt remunerate depozitele bancilor la BCE, create prin relaxare cantitativa, majoreaza multiplicatorul monetar, transformand banii bancii centrale in bani ai sectorului privat. Acest lucru sporeste eficienta relaxarii cantitative", puncteaza Bini Smaghi.
Potrivit acestuia, bancile vor incerca sa transfere randamentele negative in partea de pasive a bilanturilor lor, in special asupra deponentilor corporatisti. Corporatiile vor reactiona la randul lor la aceasta miscare si isi vor revizui strategiile de plasament, in favoarea unor investitii mai riscante, cu randamente mai mari.
"Pietele financiare au anticipat deja relaxarea cantitativa din zona euro, dupa cum o demonstreaza reducerea recenta a dobanzilor pe termen lung si cresterea presiunii asupra cursului de schimb al monedei unice. Cu toate acestea, aceste tendinte ar putea continua dupa ce BCE va incepe efectiv sa achizitioneze active, cu efecte mult mai puternice decat cele care sunt asteptate in momentul de fata", conchide Lorenzo Bini Smaghi.
Editorialul lui Smaghi intareste afirmatiile anterioare ale sefului BCE, Mario Draghi. La finalul lunii trecute, acesta declara ca programul de relaxare cantitativa al BCE va stimula economia zonei euro si va duce inflatia mai aproape de tinta BCE, de putin sub 2%.
"Ca si actualele achizitii de titluri de valoare din sectorul privat ale BCE, cumpararea de obligatiuni de stat are un potential inalt de transmitere a politicii monetare in economia reala. Ele vor intari relaxarea conditiilor monetare din zona euro, inclusiv pe acelea relevante pentru cresterea creditarii catre firme si gospodarii", a declarat Mario Draghi, in cadrul unui discurs sustinut in fata Parlamentului European.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest