Pare la mintea cocosului ca la Bursa e bine sa cumperi ieftin si sa vinzi scump.

Si nu doar la Bursa, e un principiu fundamental al comertului. Principiul ramane universal valabil, dar se pare ca viata reala e mai complexa decat atat.

Este cel mai important lucru pe care il aflam din cartea "Minighid de profituri mari din actiuni cu pret mic. Motivul pentru care nu vei mai cumpara niciodata o actiune de peste zece dolari", aparuta la Editura Publica, cu sprijinul Erste Asset Management.

Cartea este scrisa de Hilary Kramer, expert in investitii cu o experienta de peste 25 de ani, fost bancher de investitii si manager de fonduri de hedging, care a avut sub administrare active de peste 5 miliarde de dolari.

Pentru a-si ilustra punctul de vedere, autoarea incepe prin a evoca momentul ramas in istorie sub numele de Lunea Neagra, evenimentele bursiere din data de 19 octombrie 1987.

Atunci, pietele de capital din intreaga lume au intrat in crah, iar imensa majoritate a investitorilor s-au prins in hora panicii generale, lichidandu-si frenetic detinerile.

"Nu m-am numarat printre cei care urmeaza turma", isi aminteste Hillary, "prin urmare, in ziua de dupa prabusire, eu am intrat in piata, cumparand actiuni ale caror preturi fusesera doborate in timpul prabusirii cotatiilor. Pana la sfarsitul anului, actiunile pe care le-am prins la preturi de chilipir au inregistrat un profit frumusel".

Resortul succesului acestei atitudini curajoase este chiar faptul ca putini investitori o adopta, ceea ce mentine ieftine actiunile, in beneficiul celor care cumpara contra curentului general.

Dar care este explicatia pentru care, in astfel de situatii, teama este mai puternica decat dorinta de profit? Nu este vorba doar de psihologie, ci si de reglementari cu privire la gradul maxim de risc pe care unii investitori si-l pot asuma.

"Multi investitori institutionali, precum fondurile de pensii, au interdictie sa detina actiuni care se tranzactioneaza la preturi cu o singura cifra. Deseori, actiunile care au scazut sub acest prag magic de zece dolari pierd atentia departamentelor de cercetare, prin urmare nu exista analisti care sa le urmareasca si au tendinta sa fie ignorate", scrie Hilary Kramer.

Acelasi lucru se intampla si in sectorul instrumentelor cu venit fix. Multor investitori institutionali, reglementarile le interzic sa detina obligatiuni, fie ele suverane sau corporative, al caror rating de credit a fost retrogradat de marile agentii de evaluare sub un anumit nivel.

In consecinta, acestea sunt vandute masiv si se depreciaza corespunzator. Cine isi permite sa-si asume riscul le va cumpara la preturi de nimic, iar ulterior, daca emitentii evita defaultul, cumparatorii vor face profituri masive. Cel mai recent exemplu de acest tip este cel al titlurilor de stat ale Greciei.

La fel de important este sa stii cand sa vinzi o actiune pe care ai cumparat-o ieftin.

Iar unul dintre tipurile de semnale la care investitorii trebuie sa fie atenti este modul in care se raporteaza top managementul unei companii la propriul portofoliu de actiuni detinute la respectiva companie.

"Vei vrea sa vezi ce fac oamenii din interior cu actiunile lor. Daca ei cumpara, atunci e minunat. Daca exista o tendinta de vanzare mare si consistenta din partea angajatilor si a directorilor, poate ca ai ratat ceva important si este cazul sa vinzi imediat actiunea", conchide Hilary Kramer. 

• Nu geniile schimbă istoria, ci fanaticii

  < Prev
• Ghid de lectura a trecutului cu fata spre viitor

  Next >