TVA scade la 20% din 2016, însă renunțarea la taxa pe stâlp, la supracciza pe carburanți și micșorarea impozitului pe dividende  la 5% se reportează în 2017.

Este greu de spus ce a avut în cap strategul interimar ce sprijină guvernul când a venit cu o astfel de “soluție”. Pentru că dacă se menține presiunea pe mediul de afaceri se încearcă să se conserve paradigma actuală, bazată pe administrarea sărăciei.

Ca să detaliem, reducerea TVA lasă mai mulți bani în buzunarele menajelor. Resurse cu care acestea pot să-și plătească datoriile sau să-și majoreze cheltuielile de consum. Dar, din păcate, mediul de business rămâne la fel de împovărat, ceea ce-l împiedică să investească și să genereze o ofertă superioară.

Iar în aceste condiții se poate întâmpla exact lucrul asupra căruia au avertizat specialiștii în ultima perioadă. Cererea crește, oferta rămâne pe loc, ceea ce reaprinde inflația.

Din câte se observă, politicienii iau niște decizii, dar fără să știe prea bine ceea ce fac, deoarece le lipsește expertiza. Dacă ar fi înțeles că a venit momentul unei schimbări de paradigmă, și că n-ai nevoie de impozite mari, dacă se majorează baza de impunere, ar fi fost toată lumea mulțumită.

Însă politicienii cu viziune îngustă vor să păstreze mediul de afaceri ostil de pe care iau taxe cu gârbaciul, să-l lipsească de lichiditatea, și să facă statul investiții la prețuri de 5-6 ori mai decât fac. Că nu degeaba au câștigat bătălia în partid expoenenții baronilor locali.

Dar apropo de ce vor primi baronii ca urmare a faptul că mediul de business va rămâne neprietenos. Surprinzător, mărirea salariilor bugetarilor, care, la prima vedere, este o măsură ce trebuie puternic blamată, s-ar putea să aibă o latură ce nu s-a comentat.

În situația în care banii ajung la oameni și nu se mai găsesc la buget, ca să-i prade baronii, asta s-ar putea să nu fie o inițiativă atât de detestabilă pe cât pare.

Detestabil este că petrolul s-a ieftinit semnificativ, televiziunile au anunțat cu surle și trâmbițe acest lucru, dar supraccizele nu permit mediului de afaceri să profite de reducerea de  preț, ci banii ajung pe mâna celui mai prost administrator, care, în criză, se apucă să “îngroape”, în proiecte ce vor deveni funcționale peste ani, lichiditatea companiilor.  

• Jean-Claude Trichet: Cum restabilim cultura bancară a încrederii?

  < Prev
• Cine va castiga razboiul economic China - Statele Unite?

  Next >