Fata de la pagina 5 are o problemă

Atunci când preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a anunţat posibilitatea de a le da bani direct oamenilor, de a le arunca din elicopter (“helicopter money”), fiindcă, prin relaxarea cantitativă (QE), aceştia nu prea ajung la ei, au fost prea puţine voci care să-i explice că astfel nu se remediază principala problemă, faptul că e afectat rolul banilor în a mijloci schimbul.

Iar în măsura în care debitorii sunt scoşi din supraîndatorare s-ar putea trage concluzia că aceştia, băncile şi politicienii au funcţionat bine, când au făcut-o prost.Astfel, n-ar mai penaliza nimic atitudinea instituţiilor financiare, inerte la programul de QE sau politica lor de creditare, ce a reflectat interese personale şi de grup. Toată lumea ar fi spălată şi curată.

Şi între ceea ce a propus Draghi şi ceea ce au legiferat politicieni români cu darea în plată, nu e o mare deosebire. Principalul punct comun al celor două iniţiative e că ambele se plasează în zona compromisurilor de neacceptat.

În fine, această modalitate de amesteca treburile pentru ca politicul să scape cu onoarea nereperată nici măcar nu e nouă. Politicienii nu s-au schimbat prea mult în ultimele sute de ani. Împăratul roman Antoninus Caracalla, de pildă, făcea QE încă din vremurile în care banii erau de aur.El a emis antoninianul, monedă cu curs forţat care se plasa mult sub valoarea declarată.Iată un prim exemplu de hazard moral şi selecţie adversă.

În drama lui Goethe, Faust, când trezorierul îi spune împăratului că “lăzile cu bani sunt goale”, Mefisto vine cu „găselniţa” transformării hârtiei în bani, suveranul zice “nu avem bani, faceţi ce a spus”, semnează bancnotele şi provoacă o explozie a consumului,“jumătate din popor fiind obsedat să mănânce bine / cealaltă jumătate să se îmbrace bine”. După care oamenii îşi dau seama că bancnotele sunt acoperite doar de promisiunea aurului care încă nu s-a extras din mine.

Ceea ce nu ia Draghi în calcul este că oamenii nu pot fi minţiţi pe termen lung. În acest moment deja reacţioneazăaltfel decât au fost manipulaţi să o facă în ultimele decenii.

Dacă sunt puşi să aleagă între a-şi petrece o noapte cu o divă din spaţiul media sau să aplice o corecţie drastică unui politician, paradoxal, ei vor opta pentru bătăie.Pe care i-ar administra-o oricărui politician, indiferent de orientarea partidului.

Dacă nu credeţi, haideţi să facem un sondaj de opinie în care să vedem pe ce pune poporul mai mult preţ, pe sex sau pe bătaie. Cu precizarea, desigur, că ar trebui reţinut spre ceea ce se îndreaptă preferinţele, către răzbunare şi pedepsire, ori spre toleranţă şi înţelegere, numai pentru cei activi sexual.

Se pare că fata de la pagina 5 are o problemă.