TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:

Am aflat despre unele neajunsuri materiale pe care le aveti.

 

G. CALINESCU:

Nu este vorba de neajunsuri materiale.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Ne-a vorbit si tov. Rautu si am rugat Directia noastra de Propaganda, respectiv sectorul care se ocupa de aceste probleme, sa vada ce este de facut ca sa inlaturam piedicile, daca sint, sau nu greutati. In orice caz sa fie inlaturate cauzele obiective, subiective care se impotrivesc.
Ati scris o carte de vreo 8-900 pagini?

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Nu are 800 pagini, este mai mica si am mai taiat din ea. Am scris-o si am predat-o la partid de acum citiva ani pentru observatii. Nu am primit aceste observatii decit foarte tirziu. Am facut modificarile si indreptarile necesare, fiind gata acum de a face altele, dar bine inteles cu regulile artei, fara compromis.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Compromisuri noi nu facem.

 

G. CALINESCU:
 Eu m-am exprimat gresit.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Compromisuri nu trebuie facute nici in arta nici in spiritul de partid pe care sa-l introducem in literatura.

 

G. CALINESCU:
Sa introducem un spirit nou. Buna mea convingere in acest punct de vedere este foarte buna

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:

Tovarase Calinescu, trebuie sa stii ca te bucuri de o apreciere foarte inalta din partea Directiei de Propaganda si din partea conducerii partidului nostru si a guvernului.

 

G. CALINESCU:
Stiu acest lucru.

 

 

 

 

 

 

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Cunosti, dar cunosti si exigenta noastra din punct de vedere ideologic.      

 

G. CALINESCU:

Cunosc si cred ca acord foarte bine exigenta ideologica.      

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Orientarea noastra este clara. Sint compromisuri si compromisuri. Nu stiu de ce unii scriitori fug de spiritul de partid. Partidul nostru este un partid revolutionar nu un partid oarecare. El conduce spre anumite teluri poporul, oamenii muncii. Este un partid in care nu sint oameni butucanosi, sint oameni care isi fauresc vise, care au imaginatie bogata. Si noua in visurile noastre ne este frica sa zburam citeodata mai sus decit realitatea, sa nu pierdem pamintul de sub picioare. Trebuie sa avem un spirit inaripat, nu se poate fara asta. Noi luptam ca sa traducem in viata cele mai inalte nazuinti, cele mai inalte sentimente ale oamenilor muncii, cele mai profunde dorinte si framintari.

V-am spus adineauri ca ati scris o carte de 8-900 pagini. Eu am in vedere tendinta generala, care nu este ceva caracteristic cartii acesteia, dar este tendinta unora din scriitori de a scrie volume mari. Spun in general ca le trebuie timp si multa concentrare sa scrie atit. Nu este nevoie de pagini multe, sa scrie putin dar cu continut. Este foarte interesant. Daca vrei sa fii citit cauta sa te exprimi in putine pagini. Exigenta scriitorului consta si in aceea ca cititorul sa il inteleaga, sa nu inteleaga altfel decit scrie el.

 

G. CALINESCU:
Sint de acord cu acest lucru. In cazul de fata nu este acesta.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Eu nu cunosc aceasta carte. Eu am citit prima parte a cartii Bietul Ioanide, nu mi-a placut forma criticii in privinta aceasta. Nu as fi un prieten bun daca as spune ca totul este bine. Sint lipsuri acolo. Eu am criticat tovarasii ca nu au dat indicatii ca lucrarea sa fie buna. Dumneata nu scrii numai pentru azi, scrii pentru miine, pentru poimiine, pentru viitor, nu scrii pentru un strat subtire, ci trebuie sa scrii pentru popor, pentru ca lumea care te citeste sa te aprecieze si sa te puna la loc de cinste. Nu poti sa dispretuiesti masa si s-o socotesti un "vulg" pentru ca iata "vulgul" da anumite personalitati de mare anvergura, care trebuie sa scrie pentru acest "vulg".

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Trebuie sa ne adresam la citi mai multi oameni, asta este scopul scriitorului. Cartea despre care vorbiti este scrisa in anul 1952, a fost publicata in anul 1954.      

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Sa nu intelegeti ca noi va facem vreo acuzare, nu.
Aveti timp sa imbunatatiti aceasta carte. Acelasi Calinescu are sa se ridice impotriva aceluias Calinescu din 1952, care sa spuna ca mi-au aparut lucruri noi. Ar trebui sa fii criticul propriilor lucrari.

Noi insisi de multe ori renuntam la unele lucrari pentru ca atunci cind le-am intocmit nu am avut materialul documentar necesar sau corespunzator, sau cel care a fost nu a fost cel mai bun. Daca tinem la prestigiu si la autoritatea celor spuse totul va fi bine.

Eu am citit cartea si i-am reprosat lui Rautu ca nu a citit-o si el. Eu am facut adnotari pe partea citita. Am spus ce este bine si ce este rau.

 

Iata aspectul cu legionarii, sint lucruri interesante, dar depinde cum pot fi prezentate ca sa nu lase impresia nimanui ca am face apologia cutarei manifestari mistice. Avem de a face cu un om de cultura si nu poate fi apologetul unor mistici. Mi-a placut ca cartea are orientare politica, incearca sa ia pozitie fata de o serie intreaga de probleme, sint personagii care se pot recunoaste, poate ai avut ceva cu ei.

 

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU;
Nu este asa ceva, am curajul sa afirm ca nu este nimic.
      

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Sint oameni vii care traiesc. Unii au venit in acesti ani in contact cu persoana mea si ei personal mie mi-au facut foarte mult rau. Ei se asteptau la cine stie ce masuri din partea mea. Eu nu am uitat o nuanta din acele tablouri, dar eu am pus pe categorii pe acesti oameni. M-as cobori la nivelul lor daca le-as face ceva.

 

G. CALINESCU:

Spun cinstit ca nu este vorba de un asemenea lucru. Mergind pe panta aceasta nu se poate ca un erou contemporan sa nu se recunoasca intr-unul din eroii unei carti. In arta unde intra ura, aceea nu mai este lucrare de arta.

 

 

 

 

 

 

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Sint unele lucruri in carte care o fac greu de citit. Este interesul nostru sa fie citita de foarte multi oameni. Sint unele expresii in diferite limbi, in limba germana. Nu putem sa reprosam oamenilor ca nu s-au ridicat la nivelul scriitorului Calinescu. Noi trebuie sa ne coborim la oameni fara sa vulgarizam.

Trebuie sa stim ca burghezia nu renunta la pozitiile ei. Spiritul ei este opus coexistentei pasnice. Din punct de vedere ideologic nu exista coexistenta pasnica. Partidul nostru a fost printre primele partide, dupa PCUS, care a dat o formulare clara in ceea ce priveste frontul ideologic. Noi am pus chestiunea clar de la inceput. Noi trebuie sa fim combativi pe frontul acesta, sa nu permitem nici un compromis. Sa ajutam oamenii de cultura, de arta, de stiinta in aceasta privinta. Este insasi in interesul lor. Eu consider o greseala a noastra atunci cind ei fac greseli. De ce sa nu ne ducem la ei sa le spunem parerea noastra.

 

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Sint lucruri pe care nu le putem patrunde si de aceea este bine ca partidul sa ne dea acest ajutor.

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Noi am criticat foarte tare acest lucru. A fost foarte tare criticat tov. Rautu si colaboratorii sai. I-am chemat la Biroul Politic si am discutat cu ei.

 

Caragiale da in piesa lui O scrisoare pierduta scena aceea cind un politician burghez incepe in discursul sau sa o ia de la 1848 si i se spune sa o ia de la plebiscit. Si Caragiale a facut politica, si la ce nivel. Si la noi sint din acestia.

 

O lipsa mare a noastra tocmai aci consta. Noi trebuie sa avem contacte cu virfurile intelectualitatii, cu clasarea pe categorii de intelectuali, care ce orizonturi au, care are un anumit cimp unde isi desfasoara activitatea. Trebuie sa-i orientam si sa le aratam cum trebuie privite evenimentele internationale si lupta cu influenta ideologiei burgheze, sa le aratam cum trebuie sa identifice aceste lucruri si sa le aratam si mijloacele prin care trebuie sa fie combatute nu numai sa facem afirmatii, cum face dentistul cind scoate atitea instrumente ca sa ajunga in fundul maselii, asa trebuie sa facem si noi.

 

G. CALINESCU:
Aud lucruri frumoase si sint foarte multumit, nu se poate lucra decit cu un ajutor puternic ca sa iesi din acest vag.
Eu am facut carti care au fost bune in anul cutare. Nu poti face nimic atunci cind se produce o tacere. Trebuie sa ai contact cu opinia publica. Sint si din acei care scriu si tin manuscrisele in sertar, acei ce le tin in sertar cred ca o sa vina vremea cind le vor putea publica.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:
Uite aici facem un compromis. Sa le pastreze in sertar cit o vrea. Asa cum nu se intoarce mortul de la groapa tot asa nu se vor intoarce nici vremurile apuse. Noul asta se dezvolta si se intareste incit nu exista forta in lume care sa-l opreasca.

 

 

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Intelectualitatea trebuie sa ia parte la construirea socialismului in tara noastra, dar ei trebuie sa fie ajutati pe santierul lor de lucru. Un om leal care crede in ideologia partidului nu poate face altfel.

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ

Tovarase Calinescu, va rog sa ma credeti ca au fost foarte criticati acei tovarasi care lucreaza pe frontul culturii. Noi nu sintem multumiti cu cele date intelectualitatii pentru ajutorul pe care il dam intelectualitatii.
Noi cind ne adunam in sedintele Biroului Politic ne adunam pentru a ne critica unii pe altii.
     

(Tov. Gh. Gheorghiu-Dej arata academicianului G. Calinescu proiectul planului pe 6 ani.)
     
...Ce se pregateste pentru poporul nostru acum nimeni n-a visat. Poti sa spui ca au fost si sint lipsuri. Au fost lipsuri dar acum sint realitati. Uite acesta este programul nostru de perspectiva. Acum se perfectioneaza. Uite are 490 de pagini, cu toate ca eu sint impotriva paginilor multe. Acesta este materialul de fundamentare a economiei noastre nationale. Este o fotografie a ceea ce este astazi, este o fotografie completa care arata unde am ajuns si compara cu trecutul si apoi descriem un tablou maret a ceea ce are sa fie in 1956 si in 1975. In unele locuri cred ca o sa mergem mai departe, sint probleme cu care trebuie sa mergem mai departe.
Aceasta este constiinta partidului nostru, este bagat aici sufletul, mintea, tot ce este mai priceput in partidul nostru. O munca a peste 20 de mii de oameni. Uite despre ce putem sa scriem. Noi nu vom da totul publicitatii pentru ca nu este nevoie de tot ce este trecut aici ca multi ar spune ca ne laudam. In orice caz tara a fost scoasa la liman. Acum avem si cadre de conducatori, avem activisti minunati de partid, oameni modesti. Trebuie sa mergeti sa vedeti cum se fauresc visele si cum este ridicata tara pe aripi de otel.

 

 

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Am fost si am vazut.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:

Este ceva extraordinar care va merita sa fie descris in adevarate opere de scriitorii nostri.
Mi-a placut ce a scris Arghezi in "Scinteia". Este foarte frumos. Se vede ca l-a miscat foarte mult ce a vazut la Grivita Rosie. Are citeva momente de fresca extraordinare, iti da lacrimi in ochi nu gluma.
Noi ajutam tovarase Calinescu pe acei care pun mintea si priceperea lor in slujba acestor teluri. Este pentru prima data cind atitea categorii de lucratori din toate domeniile au posibilitatea sa lucreze pentru tara, pentru popor. Adevaratul patriotism acum se poate vedea. Acum sintem toti, formam un anumit colectiv care lucreaza pentru un tel, pentru a atinge anumite obiective principale, pentru a ridica omul pe o treapta superioara. Ne-am propus sa ajungem din urma Cehoslovacia. Cind am vizitat aceasta tara am vazut ce au infaptuit ei. In drumul nostru ne-am oprit la o casa, am vrut sa vedem cum traiesc ei, faceam ca taranul, doar

n-o fi asa cum credem.

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Am fost si eu in vizita in Cehoslovacia si mi-am dat seama ca ei banuiesc ca noi vrem sa-i ajungem. Isi dau seama de acest lucru. Isi dau seama de bogatiile tarii noastre.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:

Noi nu concuram cu nimeni. Bogatiile tarii noastre sint valorificate pentru popor. O sa avem o industrie chimica cum multe tari nu au. Noi cumparam de la capitalisti fabrici intregi, moderne. De multe ori ei spun ca sa purtam discutii pentru finantare insa noi platim aceste fabrici imediat, nu avem nevoie de credite, platim ca astazi bani se gasesc la stat, nu la un anume particular.

Sint doua directii in care indreptam mijloacele noastre materiale. Nu poti sa inaintezi cu una si sa lasi in urma pe cealalta. La noi s-a dezvoltat, s-a intarit, a inflorit cultura si arta, ca urmare a crescut nivelul de viata al societatii respective.

Eu as voi ca dvs. sa mergeti sa studiati pe muncitor. Am vorbit acelasi lucru si cu Zaharia Stancu. Eu in inchisoare nu aveam carti de citit, dar vedeam in viata fiecarui om un roman, il puneam sa-mi povesteasca viata lui, din povestirile lui puteam sa trag concluzii vedeam ca intr-un tablou viata lui. In orice caz in oamenii acestia eu vedeam o lume intreaga, vedeam satul in care a trait.

 

 

 

 

 

 

 

 

Eu asa as face sa fiu in locul dumneata. M-as uita la Bietul Ioanide si as cauta sa-mi indrept orientarea acolo unde poate lasa impresia apologiei manifestarilor de misticism legionar. Ai trait si dumneata vremurile acelea. Eu m-am intilnit cu foarte multi legionari, am stat de vorba cu capetenii de ale lor. La Vacaresti au cautat sa ma asasineze, dar nu au putut ca au sarit ceilalti detinuti si m-au scapat. Au venit cu topoare sa ma asasineze, dar cind au aflat toti detinutii din inchisoare au sarit ca sa-i nimiceasca. Administratia inchisorii s-a dovedit a fi complice cu ei.

M-am intilnit cu multi prin inchisori. Am stat si cu cel care l-a omorit pe Duca. Am stat cu ei la inchisoare la Aiud. La Doftana a fost si Codreanu. Erau foarte naivi din punct de vedere politic. Am stat de vorba si cu fratele lui Horia Sima, care imi spunea ca in rindurile legionarilor este socotit comunist. Imi spunea ca ar vrea sa ne cunoasca pe noi comunistii. M-a intrebat, aveti dvs. un sef, care este. I-am raspuns, sef este Comitetul Central. Nu asa, spune el, un sef ca fratele meu. Nu, noi asa ceva nu avem.

 Imi spunea el mie: Uite intre noi si cuzisti sint asemenea relatii care sint intre dvs. si social democrati, ca exista multe elemente care ne apropie. Da i-am raspuns, cum se poate apropia focul cu apa asa ne putem noi apropia. Intre noi nu poate exista apropiere, unul din doi trebuie sa dispara...

 

 

 

 

 

 

 

 

I-am intrebat, ce program au ei. Mi-a spus ca au si ei un program. I-am povestit despre Filberman de la Buhusi. Noi acolo aveam o organizatie foarte puternica, aveau si ei simpatizanti acolo. Noi am organizat o actiune, am ridicat toti muncitorii ca sa facem o greva, pe care de altfel am si cistigat-o. Patronul nu mai vroia sa plateasca gratificatia anuala, spunea ca nu are de unde s-o plateasca. La aceasta greva au luat parte si legionarii. A venit acolo Codreanu si a incercat sa sparga greva. A convocat citeva capetenii de legionari si i-a intrebat de ce fac greva, ca acest lucru il fac numai comunistii. Acestia au spus: pai uite nu ni se plateste gratificatia, nu e vorba de comunisti, noi nu vedem nici un comunist. Au incercat ei sa sparga greva dar nu au reusit. Citeva capetenii au inceput sa se bata intre ei. Altii au inceput sa le spuna, ce tineti cu jidanul care nu vrea sa ne plateasca gratificatia, ce ne spuneati voi acum vedem noi ce faceti voi si neintelegerile intre ei ne-a ajutat noua sa cistigam.

Am incercat noi sa le spunem scopul actiunii noastre si care este scopul actiunilor lor de a impiedica desfasurarea miscarii revolutionare, ca ei sint un instrument al burgheziei, care folosea pentru scopurile ei diferitele partide politice din vremea aceea.

 Dupa cum am mai spus, noi greva am cistigat-o demascind si incercarea lor de spargere a grevei, intre ei au inceput conflicte care au degenerat in bataie, noi am cistigat si prin faptul ca am reusit sa-i izolam pe legionarii de acolo pentru multa vreme.

Cind l-am intrebat de program si i-am spus ce sta la baza programului nostru, mi-a spus ca ei nu au program, ca ei isi fac programul dupa ce vin la putere, i-am intrebat atunci cu ce va prezentati in fata alegatorilor ca sa fiti alesi. I-am spus: Noi spunem de la inceput ce facem ca expropriem pe mosieri, ca desavirsim revolutia burghezo-democratica, le spunem si unde vom ajunge. L-am intrebat: dvs. ce faceti, ce pozitie aveti fata de greva, faceti greva, imi raspunde facem. I-am spus atunci, dumneata nu stii, fratele dumneata stie ce s-a intimplat la Buhusi. Dvs. ce ati fi facut ca sa se plateasca gratificatia la muncitori. Ne-am fi dus si i-am fi spus ca daca nu da ii darimam fabrica si dam cu plugul peste ea. Dar dupa aceea ce veti face l-am intrebat, ce vor face muncitorii, cum isi vor primi drepturile. A dat din umeri.

Acestia au fost un instrument al burgheziei. Pe acestia ii imbraca in haine de politisti. Erau agenti provocatori, spargatori de greva. Pe urma au inceput sa se certe cu Carol si Carol a inceput sa omoare la ei, dupa aceea cu Antonescu a avut ciocneli ca aveau pretentii sa vina la putere. Dupa aceea au devenit agentii nemtilor. Au fost ca o ciuma. Oamenii care au fost bolnavi de aceasta ciuma trebuiesc cu mare grija ajutati sa-i vindecam de aceasta boala.

Trebuie intocmita o lucrare, o lucrare profunda, o analiza ce au fost legionarii ce au insemnat ei. Trebuie prezentata in asa fel ca riia ca cel care a fost legionar si o citeste sa-i fie scirba de el daca a fost legionar. O asemenea lucrare trebuie sa fie intocmita. Pentru lucrare trebuie luate materiale din Arhivele Statului, documente care sa fie puse la dispozitia unui colectiv de oameni si chiar dintre legionari sa-i punem sa scrie. Sint destui din acestia, unii muncesc, altii au fost si decorati. Nu se atinge nimeni de ei daca isi vad de treaba.
Uite asa, tovarase Rautu, tovarasul Calinescu trebuie ajutat sa-si termine lucrarea. Sa fie explicat ce anume trebuie scris. Asa vad eu lucrarea tov. Calinescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Este limpede acest lucru. Repet, aici nu este vorba de Bietul Ioanide, aceasta mai pe urma. Insa trebuie sa mi se dea explicatii, pe puncte, pe pagini, in editura, permanent.

 

TOV. L. RAUTU:

Acceptam propunerea aceasta sa se discute in detaliu.

 

G. CALINESCU:

Asa trebuie facut, pagina cu pagina. Am facut tot ce trebuia, pe text nu se poate. Se taraganeaza prea mult. Anul acesta se face o observatie, pe urma trece in anul urmator si se fac alte observatii in timpul asta noi imbatrinim, ne depasesc evenimentele, cartea care era buna la timpul sau, ramine in urma. Lucrurile trebuiesc facute in data. Pentru asta nu este de vina tov. Rautu.

 

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:
Eu v-am spus ca noi l-am criticat atit pe el cit si pe colaboratorii lui pentru ca nu au depus o exigenta sustinuta. V-am spus noi nu putem face compromisuri ideologice pentru ca nu este nici in interesul nostru, nici in al scriitorului.

 

 

 

 

 

 

 

G. CALINESCU:
Atunci cind incepe lucrarea sa se dea ajutor nu 5 ani mai tirziu, pentru ca in felul acesta se produce un fel de deprimare a scriitorului care nu mai poate scrie nimic. In felul acesta ne-am putea verifica erorile pentru ca erori tot ramin un om nu poate stapini totul perfectiunea infirma progresul. Stiu ca socotiti ca sint leal si am toata bunavointa.

 

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:
 Noi sintem de acord, va stam la dispozitie cu tot ce putem. Insasi critica pe care le-am facut-o arata acest lucru. Sa nu credeti ca este o placere sa fii criticat, dar nu am avut incotro a trebuit sa ne adresam la critica.
In curind noi o sa ne ocupam mai profund de problemele acestea si vom avea un contact mai direct cu diferiti intelectuali, cu oamenii cei mai de vaza, sa cunoastem ce doleante au, unele lucruri ei pot sa le inteleaga gresit daca nu are cine sa le spuna.

 

G. CALINESCU:
Si in chestiunea catedrei as vrea sa va spun. Cred ca nu a fost nici un motiv pentru indepartarea mea de acolo. Institutul nostru apartine universitatii si impreuna cu........ ne-am permis sa ne retragem sa punem un manual in curs. Avem bune intentii, ne trebuiesc oameni bine pregatiti. Lipsa de la universitate imi dauneaza pentru ca nu sint in contact cu elementele tinere, cu studentii.

Eu sint plin de tact, desi unii spun altceva. In ultima vreme am fost chemat sa tin unele conferinte. Nu este onorabil cauzei noastre de a fi indepartat de la catedra cind acolo sint multi legionari. Nu vreau sa se spuna despre mine ca sint o victima, nu-mi place acest lucru. Eu sint un om modest.

 

 

 

 

 

 

TOV. L. RAUTU:
Ministerul Invatamintului si Culturii va solutiona acest lucru.

 

G. CALINESCU:
Daca nu merg la catedra, nu pot sa aleg oameni tineri buni. Trebuie sa cunosc oamenii tineri.

 

TOV. GH. GHEORGHIU-DEJ:

Eu sint un om deschis, daca am ceva de spus, eu spun direct. Unii poate s-au speriat, dar ce sa fac eu. Eu spun totul deschis.

 

G. CALINESCU:

Un om care se suie sus se deosebeste de ceilalti. Pozitia, stilul meu accesibil sint proprii fiecarei persoane.
Eu nu vreau sa stau deoparte, a sta deoparte inseamna a avea o rezerva. Eu nu voiesc acest lucru, de aceea o spun deschis. Voi pierde o parte din prestigiu din partea celora care spera in anumite lucruri. Cine a citit scrierile mele vede cum am scris si inainte de 1944. Cu toate ca sint fara partid, eu ma socotesc membru de partid.

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:
Asa sa te socotesti, ca cine merge spre partid merge spre lumina, cine fuge de el orbiciie in intuneric.

 

 

 

 

 

 

 

 

TOV. L. RAutu:

Nu poate exista literatura fara politica.

 

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:
Avem si noi destui care sint ca Pasternac. Important este sa nu li se dea tribuna de unde sa-si expuna lucrarile lor. Tribuna sa fie data adevaratilor patrioti. Eu cred ca putini oameni in tara asta nu pot sa-si iubeasca poporul, sa iubeasca patria. Nu cred sa existe cineva caruia sa nu i se inflacareze inima cind vede cite santiere sint, ce se construieste in tara noastra. Putem privi noi altfel lucrurile acestea. Aceste lucruri sint o epopee cum n-a mai fost, o epopee despre care se poate scrie foarte mult.      

 

G. CALINESCU:
Acest lucru se poate spune tinerilor pe fata, se poate scrie. Departarea de tineret are inriurire rea la unii dintre ei. Cind am sa vad ca se produce ceva la ei indata am sa consult sectia de cultura si stiinta.

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:
Noi iti stam cu totul la dispozitie. Sintem gata sa va clarificam neclaritatile.
      

G. CALINESCU:
Voi veni cu incredere si voi cere sprijinul.

 

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:

Noi am ascultat scrierile lui (catre tov. L. Rautu), ele ne-au impresionat pe noi. Lucrarile frumoase ii plac oricui. Am ascultat in Marea Adunare Nationala lucruri foarte frumoase.

 

G. CALINESCU:

Sa va spun un amanunt sincer. As fi dorit sa vorbesc in anumite ocazii. Nu am fost chemat. Mi s-a spus subtil, nu vin decit membrii de partid, atunci nu am putut vorbi. Mi s-a mai intimplat si altadata, dar atunci am mers deadreptul.

 

TOV. L. RAUTU:

Va referiti la Marea Adunare Nationala.

G. CALINESCU:

Da, dar nu a fost chip ca sa merg acolo. Izolarea asta nu cred ca este buna.

 

TOV. GH. GEHORGHIU- DEJ:
Nu este buna, eu sint cu totul de acord cu dumneata.

 

G. CALINESCU:

Eu am spus tot ce am avut de spus, port stima si increderea partidului.

 

TOV. GH. GHEORGHIU- DEJ:
 Bine tovarase Calinescu.