Banca Nationala a publicat saptamana trecuta raportul anual corespunzator anului 2013 ce priveste investiile straine directe (ISD).

 

Succint, ISD s-au majorat la peste 2,7 miliarde de euro anul trecut fata 2,49 in 2012 si 1,7 miliarde in 2011, insa nivelul e departe de cel din primul an de criza – 3,4 miliarde de euro in 2009 – cand TVA si taxele pe proprietate inca nu se majorasera.

 

La sfarsitul anului 201, 48% din investitii au fost canalizate catre industrie, 31,1% spre industria prelucratoare (unde se remarca prelucrarea titeiului - 5,9%, mijloacele de transport - 5,7% si metalurgia - 4,1%), iar 11,1% spre energie si apa. Intermedierea financiara si asigurarile au beneficiat de 14,2% din investitii, comertul de 11,2%, iar agricultura – acolo unde lucreaza o treime din populatia tarii -, doar de 2,1%.

 

 

Sursa BNR

 

 

Pe regiuni, Bucurestiul a beneficiat de aproape doua treimi din fluxul de investitii straine, ca sa se vada de ce PIB-ul pe locuitor de aici se plaseaza peste media UE, iar Moldova, predominant agrara, zona Nord – Est, de numai 2,8%.

 

 

 

 

Pe tari, cele mai mari ponderi la nivelul ISD le au Olanda (24,4%), Austria (19,1%), Germania (11,2%), Franta (7,6%), ce au reprezentat luate la un loc cam doua treimi din total, in vreme ce investitiile realizate de aliatul strategic Statele Unite au constituit un procentaj de 1,8%.

 

 

 

 

Exporturile companiilor ISD au constituit 70,9% din totalul acestora, iar importurile (CIF) numai 64,5%, 24,4% din exporturi fiind reprezentate de mijloacele de transport.

 

Dar chiar daca investitiile straine directe au totalizat 2,712 miliarde de euro in 2013, si au fost considerate un succes, pentru ca s-au majorat cu 9%, romanii care lucreaza in strainatate au trimis acasa 3,238 miliarde de euro, ceea ce arata ca ei sunt, de fapt, cei mai importanti investitori straini.

 

In toti anii de criza lucrurile stau la fel. In 2012 ISD s-au situat la 2,489, dar lucratorii din afara le-au trimis bunicilor care stau cu copii lor 3,629 miliarde de euro, in 2011 le-au dat 3,133 miliarde fata de 1,7 miliarde investitii, in 2010 au expediat 3,37 fata de 2,263, in 2009 – 3,834 fata de 3,357.

 

Lucratorii romani din Italia se plaseaza pe primul loc in topul remiterilor brute cu 925 milioane de euro (fata de 900 in 2012), fiind urmati de cei din Germania – 595 (491), de cei din Statele Unite – 460 (593), Spania – 393 (504), Elvetia - 252, Franta - 250, Marea Britanie - 224, Ungaria - 128, Austria - 111, Grecia - 75, Turcia – 35, Irlanda – 20 etc.

 

 

 

 

Sigur ca diferenta dintre cat sunt de mici investitiile straine direct si cat de mari fluxurile de bani trimisi de lucratorii din strainatate e data de faptul mediul de afaceri ostil si de deficientele de management.

 

Insa acestea au legatura mai departe cu faptul ca politicienii n-au suportat sa-si vada afacerile de partid si de stat stricate de investitori veniti de aiurea care pretind tratament egal cu cei care au negociat cu ei intrarea pe piata.

 

N-are decat sa migreze intreaga populatie - individ cu individ - dupa investitorii care refuza sa plateasca „taxa de protectie”, cu riscul ca Romania sa piarda PIB.

 

 

 

Cam asta a sugerat seful misiunii Fondului, Jeffrey Franks cand a spus: "Sunt multi romani care nu sunt activi pe piata din Romania, multi oameni tineri. E nevoie sa-i aduceti inapoi".

 

Din pacate insa, in loc sa fie constienti de deserviciul facut tarii prin plecarea acestor lucratori, oamenii politici s-au apucat sa se laude cu exodul populatiei.

 

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, zicea, de pilda, ca echilibrarea balantei comerciale pe seama banilor castigati de romani in strainatate reprezinta un beneficiu minor pe langa avantajele sociale.

 

Vreme in care pentru conducatorii polonezi „social” insemna sa favorizeze mediul de afaceri pentru a-l face capabil sa atraga cat mai multi investitori straini, care sa creeze locuri de munca, nu sa trimita forta de munca dupa intreprinzatori, la ei acasa.

 

Mediu care in Romania e, desigur, neprietenos nu doar cu investitiile strainilor, ci si cu cele ale romanilor.

 

Si cu cat micii nostri oameni de afaceri au mai mult impresia ca totul ii impiedica la nivelul legislatiei economice, ingroasa si ei randurile emigrantilor. Asa se explica marirea varstei emigrantilor. Ei mai intai au incercat sa faca ceva in Romania.

 

 

 

 

Din nefericire, in strainatate, nu vor incerca sa faca vreo afacere, ci vor ramane cu mentalitate de sluga pe care le-a inoculat-o mediul din Romania, alaturandu-se altor 2,5 milioane de conationali care contribuie in cea mai mare parte la PIB-urile altora, si trimit “firimituri” la ei in tara.

  

---

• Se apropie alegerile si e cel mai prost moment pentru populism antibancar

  < Prev
• Invataturile lui Ion Iliescu catre fiicele sale Monica Macovei si Elena...

  Next >