Fost economist-șef BERD: Tranziția la capitalism în Estul Europei nu e ireversibilă

Tranziția la capitalism, democrație și stat de drept în statele foste comuniste din Europa de Est nu este ireversibilă, deși multă vreme s-a crezut asta, afirmă Erik Berglof, fost economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), într-un editorial apărut pe platforma emergingmarkets.org.

"Economiile dezvoltate, cu democrații consolidate, cad rareori în autoritarism. În spațiul post-sovietic, la modul general, există două categorii de țări: economii de piață cu sisteme politice democratice și economii mai puțin deschise și cu sisteme politice mai autoritare. Am considerat întotdeauna că procesul de tranziție politică și economică este unidirecțional și că este doar o chestiune de timp până ce democrația și economia de piață prind rădăcini, iar odată implementate, nu mai pot fi eliminate", scrie Berglof.

Şi continuă: „Din păcate, devine tot mai limpede că tranziția este reversibilă. Evidența faptică din Europa Centrală și de Est arată că, în timp ce implementarea instituțiilor economiei de piață a durat mult timp, elementele esențiale ale sistemelor politice au fost puse la punct la începutul anilor 90 și nu s-au schimbat prea mult de atunci. În două cazuri, Serbia și Muntenegru, faptul că democratizarea a survenit mai târziu, în anii 2000, a avut un impact pozitiv asupra reformelor economice, însă în altele, respectiv România (1995) și Ucraina (2004) nu s-a întâmplat același lucru. În singura țară unde instituțiile politice s-au deteriorat accentuat pornind de la o democratizare imatură produsă în anii 90, respectiv Belarus, reformele economice au fost cvasiinexistente.”

Berglof adaugă că deși BERD a fost înființată în acest spirit, în practică, banca nu a urmărit niciodată direct reformarea democratică a țărilor în care a acordat finanțări și nu a realizat că erodarea reformelor politice ar putea submina funcționarea economiei de piață.

Recent, însă, un studiu întocmit de 3 economiști de marcă, inclusiv actualul economist-șef al BERD, demonstrează că banca ar fi trebuit să facă mai multe în această direcție. De altfel, în ultimii ani, BERD a fost acuzată de mai multe ori că se implică în și finanțează proiecte economice, inclusiv de stat, în țări nedemocratice precum Rusia, Kazahstan sau Azerbaijan.

"Ne confruntăm în prezent cu mai multe exemple de reversibilitate a reformelor economice și politice în Europa Centrală și în alte zone ale spațiului ex-sovietic. Cel mai mult au atras atenția evoluțiile din Ungaria, însă tendințe similare au fost remarcate și în alte părți. Poate cea mai surprinzătoare este alăturarea Poloniei la grupul statelor unde reformele au fost parțial compromise, dat fiind că Polonia a fost mult timp considerată povestea arhetipală de succes a tranziției la democrație și economie de piață", notează autorul.

În aceste condiții, se întreabă fostul economist-șef al BERD, ce poate face banca? Asta pentru că este puțin probabil ca BERD să poată, prin proiectele sale, să promoveze reformele politice cu la fel de mare succes cu care a ajutat la implementarea celor economice. Însă și-ar putea îmbunătăți instrumentele de monitorizare a instituțiilor politice din statele unde este activă și să asume mai direct legăturile dintre instituțiile politice și cele economice. De exemplu, capacitatea de prevenire a regreselor în reforme a constituit un criteriu important de evaluare a proiectelor individuale în timpul crizei financiare, iar metodologia de aplicare a acestui criteriu ar putea fi dezvoltată.

"BERD s-ar putea implica și mai activ, participând la construirea capacității instituționale a statelor și promovând transparența, în scopul creșterii rezistenței la tendințe antidemocratice. De asemenea, banca poate evita să se angajeze în proiecte legate de sectoarele publice ale acelor state care nu aplică în practică idealurile democratice conținute în actul constitutiv al BERD, principiu pe care banca nu prea l-a respectat atunci când a fost vorba de țări aflate în stadii avansate de tranziție", precizează Erik Berglof.

Aşadar, atât timp cât nu s-a încheiat, tranziţia e reversibilă. Procesul poate merge în orice direcţie cât sistemul e instabil, să  evoluează ori să involuează - dacă nu e gestionat corect. Şi cu această ocazie merită reamintite multele declaraţii prin care  politicienii au “decretat” că tranziţia s-a terminat în România, deşi volatilitatea principalelor repere vădeşte că economia nu e macrostabilă. 

Însă eu cred că nu se poate trece peste o anumită linie. Reformarea politică a unei societăţi vine din resorturi interne. E o expresie a democraţiei din acel loc şi depinde de felul în care e înţeleasă şi transpusă în viaţa politică. O instituţie financiară e indicat să fie interesantă de rezultatele economice, ce sunt doar subsecvente politicului. Ea nu are de ce să intervină în reformarea clasei politice, fiindcă aceasta e legată de gradul de democratizare din societate şi de nivelul educaţional. Sigur că pe seama acestui demers performează economic societatea, însă acest lucru e necesar să fie asumat din interior.

O instituţie financiară trebuie să se mărginească la a constata, nu să se apuce să dirijeze legislativul unei ţări. Dacă mediul economic funcţionează, ea investeşte, iar dacă observă că n-are cum, explică ce o deranjează. Deci, influenţa nu poate fi directă, ci doar indirectă. Lucrurile trebui să funcţioneze la modul: Îţi dau bani ca să faci asta. Şi cel căruia i se oferă finanţare are tot dreptul să întrebe: Câţi bani îmi dai ca să încerc să o fac?


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review