Am văzut un film englezesc - Mary, Queen of Scots- cu lorzi, prinţi și ambasadori. Întrebarea este de ce în respectiva peliculă nu joacă în rolul de duce un actor din Republica Moldova şi oare după Brexit cine va mai evolua în roluri de conţi, baroni și marchizi, care să ne arate sau să ne pună la punct cu diversitatea multiculturală?

Mai important e că vin premiile Oscar şi numai cine nu vrea nu observă că și filmele americane au început să sufere de sindromul Made în China, iar critica, un soi de marketing, le compară cu producţiile adevărate din trecut.

Marfa e mai proastă, dar costă la fel!

Oare cum se numește chestia asta când primești ceva de calitatea mai slabă la același preț. Inflație?

Haideţi să luăm câteva exemple la întâmplare, nu neapărat recente, fiindcă dacă am face-o ar fi o veritabilă tragedie. Crash (2005) sau Chicago (2002) au câștigat un Oscar la fel ca The English Patient (1996), The Silence of the Lambs (1991), Rain Man (1988), One Flew Over the Cuckoo's Nest (1975).

Cu alte cuvinte, „politically correct” - ul Crash are tot un Oscar, precum capodopera One Flew Over the Cuckoo's Nest, cu Jack Nicholson (probabil cel mai mare actor al tuturor timpurilor). Sunt puse pe picior de egalitate! Când criticii scriu în reviste sau ziare nu fac deosebirea, ci spun că filmul e câștigătorul Oscarului.

Ca să fie limpede ce vremuri trăim. Trupele de succes sunt tot acelea de acum două-trei decenii, în care cântă rockeri ajunși la vârsta pensionării, filmele „noi” nu-s decât remake-uri ale celor de atunci, automobilele, în afara caroseriilor nu au suferit modificări, doar că-s mai puțin fiabile și costă la fel.

În schimb, se umblă intens la nivelul de educaţie, mereu mai jos, și se mărește "doza" de marketing ca nu cumva oamenii să conştientizeze în ce hal a ajuns societatea!

• Țintă pentru investitorii profesioniști: cele mai scumpe vinuri din lume

  < Prev
• Românii, un popor care muncește doar în timpul liber

  Next >