De ce au plăţile urgente ale băncilor din România mers de personal?

Scriam recent că o plată între două bănci din Regatul Unit se derulează în câteva secunde. Am verificat personal. Şi nu e musai să se realizeze între titratele HSBC şi Barclays. E suficient s-o faci de la mai puţin cunoscuta Halifax - carduri albastre, la NatWest - carduri mov.

Dar şi în România e posibil acest lucru, dacă e utilizată platforma TRANSFOND. Aceasta poate arbitra diferenţialul de management dintre băncile comerciale româneşti şi fintech-uri, în aşa fel încât, dacă vine cineva din Marea Britanie, să nu aibă impresia că a ajuns într-o ţară bananieră, care nu produce nici măcar banane, vorba unui analist economic, ce şi-a prins urechile în tranziţie.

Problema este însă că cele mai multe bănci nu sunt conectate la platformă. Dacă iniţiezi o plată în regim de urgenţă de la Banca A şi achiţi o taxă de 15 lei, observi că banii pot face şi o oră până îi vezi la Banca B. Acest lucru se produce pentru că deşi lichidităţile pleacă repede, nimic nu garantează că şi intră la fel de rapid în contul de la cealaltă bancă. În fine, suni la Banca B, explici că ai fost taxat „de urgenţă”, ţi se spune că ai făcut acest lucru la Banca A, nu la Banca B, întrebi dacă aşa cum plăteşti un comision de urgenţă la plecare, nu poţi să mai achiţi unul şi pentru primire, şi ţi se răspunde că nu. Plata urgentă ce se derulează în câteva secunde prin platforma Transfond sau fintech-uri durează minute întregi, iar asta dacă ai noroc şi nu prinzi orele dinspre sfârşitul programului şi weekend-ul, ca să aibă loc în zile.

Şi în loc să aplice la platforma Transfond şi eventual să-şi ceară scuze pentru că aderarea a durat cam cât metroul din Drumul Taberei ştiţi ce fac băncile? Sugerează că ar trebui să-şi externalizeze operaţiunile unde nu-s competitive, cum ar fi plăţile şi schimbul valutar, adică exact pentru ce a fost înfiinţată prima bancă din lume, Monte dei Paschi di Siena, şi s-au transformat zarafii în bancheri. Iată un discurs ce se potriveşte fix cu o ţară bananieră, pentru că în patria Barclays şi NatWest băncile nu au curaj să vină cu aşa ceva, ci încearcă să fie la fel de competitive precum fintech-urile și casele de schimb.