Ce se întâmplă când preferi controlul în detrimentul eficienței?

Norma juridică din România o încalcă constant pe cea morală. Iar în ţările în care legile nu corespund principiilor etice, ce se plasează departe de natural, nu sunt sinergice, pe oamenii îi costă mulţi bani să se apere şi petrec la tribunal mult timp, care, în definitiv, este tot bani.

Sigur că ştim de ce avem un cadru legislativ stufos, ca urmare a intereselor politicienilor, „completate” cu normele de aplicare ale birocraţilor. De aceea, la noi, proptelele intervenţioniste de reglementare au creat companiile cu poziţie dominantă, în dauna întreprinderilor mici şi mijlocii şi a dinamismul pieţelor.

Şi în momentul în care statele nu doresc să fie transparente, norma juridică o încalcă pe cea morală, cultivă hazardul moral şi selecţia adversă, legislaţia cu dedicaţie nu încurajează bunăstarea, ci doar conservă o formă de putere.

În această situație imoralitatea devine motor de creştere economică. Iar cei ce împart dreptatea - cu legile puse la dispoziţie de politicieni – vor include nedreptatea pe lista fundamentelor de bunăstare. Alături de agricultură, industrie, servicii, construcţii şi fonduri europene.

O lege a lui Murphy postulează că un elefant e un șoarece construit după indicațiile guvernului. Aici intervine însă o primă întrebare: De ce un șoarece ajunge elefant? Pentru că indicațiile guvernului se raportează strict la factori politici și de aici rezultă o structură încărcată cu foarte mult personal neproductiv.

Bine, dar elefanții nu aparțin doar statului, ci și sectorului privat. Elefanții privați cum au apărut? Ca urmare a negocierilor guvernamentale, ceea ce face să poarte aceeași lipsă de eficientă, vezi cazul energiei și a cartelurilor rezultate, folosite să încaseze statul mai mult din taxe pe seama reaprinderii inflației, fără să se majoreze impozitele ca și cotă.

Din răspunsurile la cele două întrebări am ajuns la o idee clară. Când guvernul participă la ceva transmite ineficiența venită din presiunea politică. Deoarece politicul caută să dețină controlul în detrimentul oricărei alte funcții.

Din acest motiv, în economia României se văd bănci, furnizori de utilități și retaileri mari. Așa au dispărut magazinele mici de la parterul blocurilor și locul le-a fost luat de lanțuri de supermaketuri. La fel cum s-a întâmplat și cu benzinăriile mici. Ca nu cumva în acest domeniu supraaccizat să se facă evaziune fiscală.

Astfel sunt încurajate oligopolurile și se explică de ce a fost împărțită România între taberele conducătoare.

Dacă mai există totuși companii mici, asta se întâmplă fiindcă în cea mai mare parte realizează componente pentru piața externă.