M-am plictisit să scriu de pasajele la care nu se lucrează și cum contrastează hărnicia de la sfârșitul Prelungirii Ghencea, de la podul ce traversează centura, cu lentoarea de la începutul arterei.

Dar trebui s-o fac pentru că Bucureștiul e în plină invazie și nu discut aici de mașinile cu numere de Ucraina ce umple puținele parcări centrale, ci de cele înmatriculate în BZ, OT, VN, DB, PH, TR. Acestea pot fi văzute și mai bine când staționează, fiindcă cei cu numere de București obișnuiesc să plece cu mașinile la lucru, ceilalți merg cu mijloacele transportului în comun și își folosesc vehiculele cu precădere când se deplasează în provincie.

Da, numai că metropola are de fapt o populație dublă față de cum arată statisticile oficiale și demersul meu vrea să arate, din nou, că e o crimă să blochezi dezvoltarea infrastructurii, mai ales când se poate apela și la fonduri europene, dar și la emisiuni de bonduri, ce pot fi apoi listate pe bursă. Când zic infrastructură, mă gândesc și la metrou, care după “succesul“ din Drumul Taberei e privit cu reținere.

Problema este însă că dacă nu cu mult timp în urmă Capitala se fălea cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale șomajului, acum spațiile “goale” tind să se acopere cu persoane parcă mânate spre marele oraș. Pentru asta s-ar putea arăta către companiile cu capital străin mereu dornice să plătească mai puțin pentru forța de muncă recrutată, dar, mai ales, spre banii investiți în imobile asociați cu corupția.

Chiar așa, nu v-ați întrebat niciodată unde-s banii negrii ai politicienilor și ai altor potentanți care fac trafic de influență? Păi, nu vedeți că oricât ar fi criza de grea în București și în împrejurimi continuă să se contruiască? Apoi ca să se găsească mușterii se induce un “trend” migraționist. Aceste resurse, ce se albesc, nu sunt doar produse în economia noastră informală, ci de multe ori vorbim și de fonduri deturnate, din finanţări europene, să zicem. Iar banii fără proveniență clară n-au cum să ajungă în conturi bancare și apoi să fie plasați pe piața de capital!

Și din discuție nu trebuie omis factorul cultural. „Bătrânii”, obișnuiți să dea din coate într-un oraș care seamănă mai degrabă cu jungla capitalistă americană decât cu welfare state-ul european sunt de-a dreptul derutați de tupeul noilor veniți. Dar n-ar trebui să fie, pentru că Ludwig von Mises a explicat de mult că în metropolele invadate se observă deficitul cultural la cei noi, însoțit de o doză mai mare de agresivitate.

Cel mai important, din păcate, e că metropola bucureșteană riscă să se sufoce în condițiile unui asemenea aflux de populație. Se observă cât de costisitor e că un deceniu străzile și metroul au fost abandonate, la fel și țevile, și pasajele, în loc să beneficieze de o dezvoltare continuă. Nici nu vreau să știu cum ar fi să ne întoarcem în timp, la drumurile ca după bombardament „dominate” noaptea de câinii vagabonzi, acum, când e nevoie de mai mult nu de mai puțin.

• Închiderea supapei umorului radicalizează populaţia

  < Prev
• Socialismul informatic a înlocuit capitalismul

  Next >