Propaganda făcută cu ajutorul mass-media şi a sondajelor a fost atât de puternică la ultimele alegeri prezidenţiale americane încât câştigarea scrutinului de către Donald Trump a fost considerată o surpriză.

Da, dar dacă ne amintim bine, acelaşi lucru s-a întâmpat şi la Brexit, căci şi  în acel caz a părut o surpriză decizia britanicilor de a părăsi UE.

De fapt, în ambele speţe, merită readuse în discuţie spusele lui Immanuel Kant: “Un popor fără cultură e uşor de manipulat”. Cu precizarea că nici americanii, nici britanicii nu s-au lăsat influenţaţi de ceea ce au văzut la televizor.

Ei au respins manipularea şi au mers pe ceea ce se numeşte bun simţ.

Cu alte cuvinte, am asistat la o mare minciună, pe care instituţiile ce zic că sondează opinia publică au cultivat-o şi au aruncat-o în spatele eşantionului reprezentativ.

Şi orice dezbatere în acest sens, ce face trimitere la corectitudinea politică. îmi aminteşte de o definiţie a acesteia, ce a reuşit să câştige un concurs în Statele Unite: O doctrină, cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficiala, care susţine că este posibil să apuci o bucată de rahat, de partea curată.!

Aceste instituţii,în loc să-şi facă treaba, s-au asociat cu aparatul de propagandă, iar acest lucru nu a trecut neobservat şi nesancţionat. N-ar strica, poate, ca aceia ce îi intervievează pe respondenţi ca mai întâi să îşi sondeze propria credibilitate.

Până atunci merită însă subliniat că am asistat la o încercare de a cultiva şi direcţiona emoţia prin intermediul instituţiilor de sondare a opiniei publice, a televiziunilor şi a presei scrise. Dar care a dat de popoare bine educate, ce au rezistat aparatului de propagandă.

Întrebarea este însă dacă noi, românii, vom face faţă asaltului mediatic, fiindcă şi la noi urmează să aibă loc alegeri, sau simbioza marketing-politicianism va reuşi să domine un electorat mai puţin educat decât cel din lumea anglo-saxonă?

Din fericire, acolo atentantul la bunul simţ a fost neutralizat şi de un sistem electoral gândit de părinţii fondatori ai Americii să contracareze propaganda. Spre deosebire de România, Moldova, Rusia sau Turcia unde ceea ce a avertizat Kant că li se poate întâmpla cetățenilor e posibil să se producă.

Şi cu această ocazie e potrivit să fie repus pe tapet şi Aristotel, care a observat că marea deficienţă a democraţiei este că dacă suntem egali dintr-un punct de vedere ajungem să fim din toate şi, în consecinţă, avem acelaşi drept de a decide. Ceea ce e o mare problemă la cei cu un grad redus de educaţie.

Dar ca să conchid, rezultatul votului din statele anglo-saxone este unul împotriva unei clase politice susţinute prin propagandă, cea care în UE, de pildă, nu a fost încă taxată şi care încearcă prin intermediul QE să nu relaxeze fiscalitatea. Adică, să nu renunţe la nişte venituri văzute ca fiind de drept cuvenite politicienilor, deşi asta nu-i decât o metodă de estorcare de fonduri aplicată populaţiei. 

• Băncile centrale au menirea de a câştiga timp pentru aplicarea...

  < Prev
• Instituţiile au o problemă cu democraţia sau democraţia cu instituţiile?

  Next >