Motto: Quod nullum est, nullum producit effectum

Aş vrea să reamintesc că pe 13 februarie am scris că OUG 13 (fatidic?) e necesar să nu genereze efecte de care să ţină cont instanţele.

Adică, judecătorii să nu poată invoca scurta perioadă cât a funcţionat când dau verdicte.

Şi că liderul principalului partid de guvernământ n-are niciun interes să atragă atenţia asupra acestei probleme, ci arată spre altceva (OUG 14) emisă cu scopul ca aceia din piaţă să nu mai strige: Hoţii! Hoţii!

Cu precizarea că legislaţia cu dedicaţie nu încurajează bunăstarea, ci doar conservă o formă de putere.

La cele deja spuse mai sus trebuie adăugat că dacă OUG 13 a generat efecte, acestea e necesar să fie anulate.

Aşadar, până acum ordonanţele mergeau la Parlament unde, de obicei, erau lăsate să devină legi. În acest caz, când decizia guvernamentală a fost  invalidată, toate verdictele care au luat în considerare OUG 13 sunt lovite de nulitate. Iar aceasta nu e o aplicare retroactivă, deoarece ordonanţa a fost respinsă de parlamentari în termenul legal.

În acest context, apare întrebarea dacă, pentru o mai bună lămurire a speţei, aceasta ar trebui lăsată la mâna instanţelor, care să respingă cererile sau e nevoie de o clarificare din partea Curţii Constituţionale.

Modul în care a decurs adoptarea acestei ordonanţe, neacceptate de către forul legislativ, reprezintă un punct de inflexiune. Şi remarca nu se referă la ceea ce a încercat să reglementeze OUG 13, ci la faptul că justiţia trebuie să arate, prin intermediul Curţii Constituţionale, apetit pentru transparenţă şi să încurajeze o legiferare clară.

Cu alte cuvinte, în funcţie de cum se va pune această chestiune Curţii Costituţionale şi a răspunsului pe care-l va da se va vedea dacă jurisprudenţa românească va continua să conserve o legislaţie ambiguă, ce lasă locul multor interpretări, sau va începe să meargă pe reguli fără echivoc.      

• Daniil Harms: Caietul albastru

  < Prev
• Românii i-au influenţat şi pe polonezi să fie responsabili în problema...

  Next >