Se pare că nu doar sistemul bancar este segregat, ci și mass-media. O parte a ei susține că anumite instituții, deși nu se găsesc sub autoritatea guvernului politic, sunt politizate. Altă parte îi consideră pe toți, atât pe cei coordonați de Executiv, cât și pe cei care n-au legătură cu cheltuielile bugetului public, niște bugetari, fiindcă nu reprezintă mediu privat.

Divergența de opinii este evidentă, pentru că atunci când publicațiile din prima categorie se apucă să-i compare pe cei desemnați politic în staff-ul instituțiilor cu aceia pe care-i recomandă doar expertiza, și își dau cu părerea care ar fi mai buni, îi contrazic pe ziariștii care sugerează că toți cei care nu lucrează în mediul privat sunt niște bugetari. Pentru a face ierarhizări e nevoie de aducerea la un numitor comun, să fie revocați politicii și să rămână doar cei asimilați cu bugetarii, sau invers.   

Ciudat este însă că cei din mediul ne-privat sau aceia propulsați cu “algoritmul” sprijină activitatea publicistică a presei ce discută de politizare/ “bugetizare”. Scriu și semnează articole lungi… Cu mențiunea că dacă sunt considerați politruci sau bugetari numai cei care nu-ți convin asta se numește selecție adversă.

Ca să recapitulăm. Pe de o parte sunt entități din presă ce militează pentru depolitizare, dar înainte de a începe și a se finaliza respectivul proces, publicațiile se apucă să spună care membri din conducerea unor instituții ar fi mai  buni decât alții când este evident că nu performanțele “tehnice” i-au recomandat să ocupe posturile. Iar, pe de altă parte, sunt reprezentanți ai media, ce pun indexul nu pe politizare, ci pe birocratizare, vorbesc de bugetarii din instituțiile ne-private, pe care îi disprețuiesc, dar lucrează cu ei.

Din câte se observă încercarea de a face dreptate suferă de lipsă de transparență. Tentativa de a repara disfuncționalitatea e mai dăunătoare decât problema în sine.   

Iar acum haideți să privim întregul tablou. În România politicul continuă să dicteze economicului ca-n comunism, deci nu există capitalism, ci numai se dă impresia că ar fi.

De aceea și dezvoltarea este haotică, pentru că economicul e nevoit să se adapteze permanent hazardului moral generat de politic.

Din acest motiv toti cei care pozează în independenți sunt apropiați de câte o zonă politică. Iar în aceste condiții cum poate vorbi de virtute cel ce vede paiul din ochiul altuia fără a zări bârna din ochiul său?

• Roubini: Noua anormalitate în politica monetară

  < Prev
• Politicul a făcut din aritmetică regina matematicii

  Next >