Bugetul de stat pe anul viitor a fost elaborat avându-se în vedere un deficit bugetar de 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB și unui deficit structural de 2,73% din PIB. 

Guvernul a justificat asumarea unui deficit atât de mare, în condițiile îmbunătățirii semnificative a tuturor indicatorilor macrostructurali ai României, argumentând că banii cheltuiți în plus față de încasări vor fi utilizați exclusiv pentru cofinanțarea proiectelor implementate cu fonduri structurale de la Uniunea Europeană, care vor stimula creșterea economică și, pe cale de consecință, și veniturile la buget.

În aceste condiții, un deficit bugetar de asemenea proporții, foarte apropiat de limita maximă admisă de tratatul de la Maastricht, nu se justifică decât dacă autoritățile de la București reușesc să absoarbă în proporție de 100% fondurile UE aferente anului 2016. Mai mult, deficitul bugetar ar trebui programat proporțional și condiționat, în funcție de gradul de absorbție realizat.

Mai precis, deficitul maxim, de 2,95% din PIB, ar trebui acceptat doar la un grad de absorbție de 100%. La o absorbție mai mică, și deficitul ar trebui redus corespunzător. În caz contrar, s-ar putea spune că subiectul necesității cofinanțării proiectelor cu fonduri UE ar fi folosit ca pretext pentru justificarea altor cheltuieli bugetare în an electoral.

La putere este însă un cabinet de tehnocrați, aduși să guverneze strict tehnic și neimplicați în lupta politică, ceea ce ar trebui să însemne că executivul Cioloș nu admite cheltuieli bugetare discreționare și nu face deficite politizate. Iar deficitul asumat prin legea bugetului este destinat realmente cofinanțării fondurilor europene, fapt de natură să reducă, de fapt, deficitul structural.    

• BREAKING NEWS: Banca Comercială Română investește în petrol într-un...

  < Prev
• Unde-s mulți, puterea financiară crește – o scurtă istorie a fondurilor...

  Next >