BNR a aprobat numirea lui Stephen James Orlesky in functia de presedinte executive al Romania International Bank (RIB). El va ocupa aceasta functie alaturi de vicepresedintii Elena Cernat, Mioara Popescu si Radu Vasilescu.

Iar polonezii de la Getin vor sa schimbe si numele bancii, din RIB, in Idea Bank.

Getin si-au programat  noi achizitii in Europa Centrala si de Est, a declarat directorul general, Piotr Kaczmarek.

Polonezii care au preluat RIB vor noi achizitii in regiune, ca să ajungă precum Erste sau Raiffeisen

Getin vrea sa ajunga precum Erste Group Bank sau Raiffeisen Bank „in anii lor cei mai prosperi”, a spus Kaczmarek intr-un interviu acordat publicatiei poloneze Parkiet. Cele doua banci austriece sunt printre cele mai mari banci active in Europa Centrala si de Est.

„Urmam regula ca de pe pietele de unde se retrag alte companii se pot cumpara, din punctul nostru de vedere, active strategice ieftin”, a spus el.

Erste si Raiffeisen au anuntat, recent, ca vor inregistra pierderi la divizia din Ungaria din cauza unor modificari in legislatia privind creditele in valuta.

Si povestea RIB are toate sansele sa devina una de succes dupa ce inainte de a fi preluata de Getin, banca centrala o conditionase sa nu mai acorde credite ca urmare a scaderii indicatorului de solvabilitate sub 10%.

Dar mai mult decat atat, preluarea respectivei banci de catre niste capitalisti polonezi arata pasii diferiti pe care i-am facut noi si ei in tranzitie.

In 1990, cand s-a dat startul tranzitiei PIB-ul pe locuitor al celor mai mari state din Europa Centrala - Polonia si Romania - era aproximativ egal.

Din pacate pentru noi, acum, toate marimile care masoara decalajele sunt duble. Fie ca facem diferenta intre PIB/locuitor, ori comparam investitiile straine pe cap de polonez fata de cele pe cap de roman, sau raportam aceleasi PIB-uri la media Europei de Vest.

E ca si cum s-ar recunoaste ca din 1990 incoace ei au mers inainte, iar noi am batut pasul pe loc.

Pe cand Polonia aplica principiul “orice reforma are un cost infinit mai redus decat absenta ei”, Romania se acomoda treptat, de la incet la incetisor, cu capitalismul.

In vremea cand Polonia avea somaj de doua cifre si inflatie dintr-una singura, in Romania era exact pe dos. La ei se chema terapie de soc, la noi - economie sociala de piata. Asa ca n-am scapat de inflatie nici in ziua de astazi. Sau mai bine zis noi avem inflatie pe cand ceilalti se confrunta cu deflatia.

Romania este la fel de stabila macroeconomic ca si Polonia. Dar numai noi mai suntem asistati inca de Fondul Monetar International.

Polonezii si-au castigat, prin reforma, prin acea terapie de soc, dreptul de a-si relaxa fiscalitatea. Romania incearca acelasi lucru, dar FMI pune conditii: efectul micsorarii impozitelor trebuie sa fie anulat prin majorarea taxelor, pentru ca nici o politica bugetara nu se poate schimba inainte sa se primeneasca economia.

Am ajuns la fel de stabili macroeconomic ca si ceilalti numai fiindca am taiat din bazele dezvoltarii viitoare - cheltuieli cu invatamantul, sanatatea, cercetarea si infrastructura.

Dar cea mai mare rusine este ca in locul investitorilor vesticilor, la noi vin polonezii. Nu e nevoie nici de ani, nici de bani pentru a demonstra decalajele. Fostii nostri egali au ajuns sa vina la noi ca investitori straini fiindca reteta aplicata de ei a fost cea corecta. Au tacut, au adunat investitii, au generat surplusuri - exporturi si capitaluri - pe care acum le indreapta spre tari “second hand”, ca a noastra.

Noi, in loc sa intelegem ceva din lectia poloneza, am continuat numai sa ne facem lectiile la invatamantul politic. Am mentinut echilibrul precar din economie cu ajutorul taxelor, datoriilor si al cursului de schimb. Iar acum cand concurenta din zona ne preseaza sa relaxam fiscalitatea, vin “contabilii” de la FMI, calculeaza si ne zic: „N-aveti cum!”.

De aici se vede ca ceea ce spunea Wim Duisenberg - fostul presedinte al Bancii Centrale Europene - e perfect adevarat:  “Tentatia politicienilor de a recurge la masuri monetare care sa aduca rezolvari temporare pe seama afectarii perspectivelor pe termen lung este tot timpul prezenta”.

Deci miza schimbarii economiei se reduce, practic, la cat rezista clasa politica tentatiilor. Iar conducatorii nostri politici, din pacate, nu si-au refuzat pana acum nici un capriciu.

Si ar mai fi inca un lucru de adaugat. Analistii BCR spun ca Romania urmeaza evolutia din Polonia la o distanta de minimum 6 ani. Totusi, aceste judecati au sens in conditiile in care Romania merge, intr-adevar, pe urmele Poloniei, fiindca se creeaza impresia ca doar ei se indreapta spre economia de piata.

Sigur ca desi decalajul dintre noi si ei era mai redus  in anii ’80, ei au inceput atunci sa cultive spiritul antreprenorial, ceea ce-i ajuta in prezent.

In Romania, din contra micii oameni de afaceri continua sa aiba impresia ca totul il impiedica la nivelul legislatiei economice.

Si, in cele din urma, dupa ce ideile lor de business sunt „doborate” de 3-4 ori, dar nu din cauza lipsei de realism, ci a mediului ostil, pleca in afara.

Din nefericire, in strainatate, nu incerca sa faca vreo afacere, ci raman cu mentalitate de sluga pe care le-a inoculat-o mediul din Romania, alaturandu-se altor doua milioane de conationali care contribuie in cea mai mare parte la PIB-urile altora, si trimit “firimituri” la ei in tara.

• Cupletele anticomuniste ale celebrului cantaret interbelic Jean Moscopol

  < Prev
• Cum se zice corect: MeTeO sau eMTeO?

  Next >