Criza a accentuat, în rândurile publicului larg, unele prejudecăți negative la adresa băncilor. De la a critica justificat unele aspecte negative s-a ajuns la a se pune exclusiv în cârca sistemului bancar toate relele recesiunii, precum și dificultatea de a ieși din ea.

Printre altele, s-a repetat până la sațietate că bancherii îți dau umbrela când e soare și ți-o iau înapoi când plouă (dau împrumuturi cu ușurință când economia crește și înăspresc condițiile de creditare când vine criza, agravând-o) și că băncile pun costurile creditelor neperformante, acordate rău-platnicilor, în sarcina debitorilor disciplinați.

Că din cauza dobânzilor scăzute și a comisioanelor nici nu mai merită să economisești prin depozite bancare. Ca să nu mai vorbim de clauzele ascunse din contractele de creditare.

Nu încape îndoială că e destulă curățenie de făcut în ograda băncilor. Problema este că, din păcate, se uită că, fără bănci, nu ar exista economia modernă. Poate ar fi cazul să ne amintim cât de mult înseamnă sistemul bancar pentru economie și pentru fiecare dintre noi și să realizăm că, dincolo de hibele sistemului, pur și simplu nu se poate fără bănci și e foarte bine că e așa.

Marele serviciu pe care băncile în fac economiei este acela că direcționează resursele financiare de la cei care vor să economisească și dețin lichidități către cei care au nevoie de bani, fie pentru consum, fie pentru investiții. Fiecare dintre noi, în decursul vieții, ajunge să se afle în ambele posturi menționate mai sus, de a constitui depozite și de lua credite. În absența acestui serviciu esențial de intermediere prestat de sistemul bancar, toți, fie firme, fie persoane fizice, am fi condamnați la stagnare.

În al doilea rând, băncile ne ușurează imens viața având grijă de banii noștri și facilitându-ne îndeplinirea obligațiilor financiare de zi cu zi. Salariile, pensiile și alte tipuri de venituri ni le încasăm pe card, ceea ce ne scutește de riscurile, disconfortul și neplăcerile necesității de a ne deplasa și de a transporta numerar în cantități mari.

Pentru a efectua orice tip de plăți, inclusiv facturi curente la utilități, precum și taxe și impozite, face transferuri bancare, din contul nostru în cele ale destinatatorilor. Dacă ne confruntăm cu o mică criză temporară de lichidități și avem nevoie rapid de bani, putem solicita băncilor, destul de repede și în condiții relaxate, un descoperit de cont. 

Progresul tehnologic, care e departe de a se fi oprit, face ca toate aceste servicii bancare să devină din ce în ce mai rapide, mai ergonomice și mai interactive. Nu e departe ziua când, cum se întâmplă deja în țări dezvoltate precum SUA sau Marea Britanie, nici nu va mai trebuie să ne deplasăm la bancă pentru a lua un credit. Totul se va putea face online, inclusiv depunerea de către client a documentației solicitate de bancă în vederea evaluării profilului de risc.

Au apărut deja aplicații de gestionare a conturilor bancare personale prin intermediul telefoanelor mobile inteligente. Comerțul online, cu plata direct prin internet, este deja aproape o banalitate, inclusiv în România.

Concluzia ar fi că nu suntem sclavii băncilor, ci plătim băncile pentru ca ele să ne presteze servicii extrem de importante, care ne ușurează viața. Disfuncționalitățile din sistemul bancar pot fi corectate, iar băncile vor fi obligate să se adapteze exigențelor unei clientele din ce în ce mai pretențioase și cu tot mai multă cultură și expertiză financiară. Însă fără bănci nu există nici intermediere financiară și nici economie. Pentru că banii, despre care se spune că reprezintă sângele economiei, trebuie să circule.   

Economia complexă a zilei de astăzi este de neimaginat fără sistemul bancar. Și nu este vorba doar despre clasicele credite și depozite. Toate aspectele activității firmelor, fie că vorbim despre companii mici și mijlocii, fie că avem de a face cu mari corporații, depind de accesul acestora la servicii bancare. Fără bănci, care asigură circulația banilor de la entitățile care dețin temporar lichidități în exces la cele care au nevoie de finanțare, economia și schimburile comerciale ar fi aproape cu totul paralizate sau, în orice caz, s-ar derula cu foarte mare dificultate.

Firmele au nevoie de bani la date fixe, pentru a plăti salariile angajaților, pentru a achita taxele și impozitele datorate bugetului de stat, pentru a-și plăti facturile la utilități, precum și furnizorii. Aceste date fixe nu se corelează cu cele la care firmele își primesc banii cuveniți pe produsele livrate sau pe serviciile prestate. În consecință, dacă nu dispun de economii sub formă de depozite bancare sau nu vor să intre în acele economii, companiile trebuie să facă rost de bani din altă parte decât din casierie sau din contul curent pentru a-și achita obligațiile.

Pentru aceste nevoi financiare de moment, pe termen scurt, băncile pun la dispoziția companiilor mai multe produse și servicii.

De exemplu, firmele pot accesa de la bănci, în loc de împrumuturi clasice, așa-numitele linii de credit. Printr-o linie de credit de la o bancă, o firmă are la dispoziție în permanență lichidități, în limita unei sume maxime, însă nu este obligată să acceseze efectiv fondurile respective decât în momentele în care are nevoie să o facă, adică atunci când are de efectuat plăți.

De asemenea, un serviciu important pe care băncile îl pun la dispoziția companiilor este așa-numitul factoring, precum și administrarea creanțelor. Prin intermediul factoringului, firmele pot obține lichidități în avans de la bănci pe facturile pe care le au de încasat de la clienți.

Practic, băncile cumpără aceste facturi de la firme, înainte de scadența acestora, urmând ca, la maturitatea creanțelor, să încaseze valoarea facturilor de la clienții firmelor. În schimbul acestui serviciu, băncile rețin un procent din valoarea facturilor decontate în avans.

Băncile oferă decontări în avans și în cazul efectelor de comerț, respectiv al biletelor la ordin.

Sunt doar câteva exemple despre modul în care serviciile bancare susțin, impulsionează și fluidizează activitatea economică din ziua de astăzi, în era globalizării.

În plus, avansul tehnologic al activității bancare, în special în ceea ce privește partea de IT și telecomunicații, face ca toate aceste operațiuni de transferuri financiare între companii se realizează cu o viteză de neimaginat nu cu mult timp în urmă, în multe cazuri aproape instantaneu.

Acest lucru este extrem de important pentru dezvoltarea investițiilor și schimburilor comerciale, antreprenorii câștigând astfel timp prețios și reducându-și riscul de a rata oportunități importante de afaceri din cauza unei penurii temporare de lichidități. 

Sistemul bancar reprezintă centrul informațional al economiei. Toate informațiile esențiale cu privire la actorii din economie se află în posesia băncilor.

Prin natura activităţilor pe care le desfăşoară, băncile reprezintă sectorul cel mai bine informat din economie. Natura tranzacţiilor de credit, mărimea resurselor de credit, riscul asumat de bănci, informaţiile cu privire la depozitele şi conturile clienţilor, operaţiunile pe care aceştia le întreprind, deciziile pe care le adoptă băncile pe baza semnalelor date de banca centrală prin intermediul măsurilor de politică monetară şi pe baza politicii fiscal-bugetare promovate de guvern, toate acestea aduc băncile în postura de centre informaţionale în economie. Astfel, băncile îndeplinesc o funcţie aparte, aceea de colectare, păstrare şi furnizare de informaţii din economie,primordiale pentru desfăşurarea în condiţii de normalitate a activităţii economice.

Ca centru informațional în economie, sistemul bancar îndeplinește mai multe atribuții. Băncile colectează, de exemplu, informaţii de la clienţi, prin analiza de bonitate a acestora şi prin conectarea la diverse baze de date şi servicii de date privind clientela bancară.

De asemenea, băncile colectează informaţii macroeconomice şi specifice ramurii, pentru stabilirea şi derularea propriei strategii. La cerere, instituțiile bancare furnizează informații cu privire la comportamentul financiar al unor agenţi economici (persoane fizice şi juridice), pe baza conectării la diverse baze de date şi servicii de date.

Băncile mai furnizeazăinformaţii autorităţilor statului, în special băncii centrale, privind propria activitate, respectiv în legătură cubilanţul, contul deprofit şi pierdere șiindicatorii de

prudenţialitate,precum șidate statistice privind operaţiunile de decontări şi plăţi.

Nu în ultimul rând, băncile furnizeazăinformaţii autorităţilor privind desfăşurarea operaţiunilor bancare ale clienţilor,în cazul în care sunt sesizate acţiuni frauduloase, evaziune fiscală şi încercări de spălare a banilor.

În context, trebuie amintit că una dintre principalele obligații asumate de bănci față de clienți, condiție esențială a menținerii încrederii în sistemul bancar,este păstrarea confidenţialității operaţiunilor bancare derulate de clientelă. 

• De ce nu mai au românii 7 ani de acasă?

  < Prev
• Să nu uităm: piețele financiare nu sunt doar pentru bogați

  Next >