Guvernul Grindeanu poate fi acuzat de abuz în serviciu

Guvernul a renunțat la ordonanța care dezincrimina abuzul în serviciu, deși se spune că sunt puține state în UE care-l culpabilizează. Din păcate însă, la noi, așa este construit sistemul. Dacă am fi fost o țară unde ar fi apărut conjunctural nu se punea problema.

Dar iată câteva exemple “domestice” ce relevă viciile de sistem. Să zicem că într-un litigiu cu un furnizor de utilități un consumator câștigă procesul, însă respectiva companie abuzează de poziția sa dominantă și refuză să-l rebranșeze la gaz sau curent.

Un alt exemplu e atunci când o administrație locală autorizează construirea unui imobil, în afara condițiilor legale, ceea ce provoacă daune vecinilor. Ori când - în mediul corporatist - un șef își permite să exercite presiuni asupra unui subordonat cu scopul de a face altceva decât ceea ce prevede fișa postului.

Desigur că în această direcție se poate discuta în continuare de hărțuire sexuală, obținerea de foloase necuvenite și complicitate la șantaj, dar nu aș vrea să detalieze aceste spețe. Mai bine ne-am concentra asupra faptului că nu ordonanța în sine are o problemă, ci modul în care funcționează societatea.

Dacă guvernul a dat o ordonanță la care a renunțat, fiindcă genera abuzuri, și inițiatorul ei ezită să ceară legiferarea unui proiect similar în Parlament, atunci executivul poate fi acuzat de abuz în serviciu.

Iar pentru că ordonanța are în spate un autor moral, căruia nu i-a păsat de opțiunea votanților și a propus un pact imoral, el ar trebui sancționat de către organizația din care face parte, deoarece i-a afectat grav credibilitatea.

Acum există considerente clare, la îndemâna președintelui, de a fi acționat guvernul în instanță și de a i se cere demisia, iar cei ce protestează și nu mai au o idee clară de ce o fac își pot găsi motivația.

Da, însă când instituțiile statului al căror nume s-a scandat în piață încep să-și facă treaba, demonstranții ar trebui să-și dea seama că rolul lor s-a terminat.