Prețul petrolului pare că se va reduce sub 20 de dolari pe baril, cam pe unde se găsea la sfârșitul anilor ’90. Da, numai că un dolar 2016 nu-i egal cu unul 1998. De un preț similar se putea vorbi la 30 de dolari, nu la 20.

Cauzele ieftinirii petrolului sunt legate, desigur, de o restrângere generalizată a secvenței de consum, totuși, dacă discutăm de posibilitatea ca prețul să scadă, real, sub cel din urmă cu un deceniu și jumătate, înseamnă că au intervenit factori suplimentari care să-l ducă mai jos, cum ar fi suprataxarea.

Mărimea impozitelor a declanșat criza din 2008, însă politicienii, în special cei din Europa, n-au înțeles asta și au majorat accizele până au văzut că-s pe cale să înregistreze o replică a cutremurului din urmă cu 8 ani.

Deci, când a izbucnit criza și s-a restrâns cererea, clasa politică, în loc să redimensioneze accizele în funcție de fazele ciclului economic, le-au crescut și au încurajat sursele alternative de energie, mai costisitioare și cu eficiență mai scăzută.

Adică, politicienii au supraaccizat carburanții ca să protejeze o resursă rară, până când scăderea consumului a făcut să devină abundentă. Ceea ce nu i-a oprit însă să stimuleze fabricarea automobilelor electrice sau hibrid.  

Și bineînțeles că poți să-ți propui să modifici preferințele consumatorilor, dar numai dacă le dai o variantă mai bună sau mai ieftină. Altfel, vin site-urile de umor, precum TimesNewRoman, și fac mișto de tine: Dacă petrolul ar fi gratis, benzina în România s-ar ieftini cu aproape un leu!

De unde rezută că atunci când vor să schimbe obiceiurile de consum, și pun statul să-și încordeze mușchii, pentru a oferi un produs mai prost și mai scump, politicienii nu pot decât să se umple de penibil. Iar populația se apără de instituționalizarea prostiei mutându-și consumul „la negru”.    

• Socialismul a înlocuit capitalismul informatic

  < Prev
• Nu-l urî pe bogat, mâine poţi fi chiar tu

  Next >