Un analist scrie pe blog că Banca Naţională câştigă o nimica toată din faptul că şi-a plasat o parte importantă a stocului de aur la Londra, fiindcă piaţa tranzacţiilor cu metal galben e lipsită de transparenţă şi oricum banca centrală nu e supravegheată corespunzător nici în ceea ce priveşte administratea rezervei statului.

Unor asemenea ziceri, ce au primit legitimitate doar pentru că au fost repetate la tv ca să se amplifice cantitatea de emoţie, li se poate replica prin aceea că menţinerea unei părţi a aurului de rezervă în străinătate, în principal la Londra, la Banca Amgliei, constituie o practică ce se regăseşte şi în cazul politicilor altor bănci centrale, inclusiv din Europa.

Însă nu vreau să merg totuşi pe linia asta, de comunicat de presă, deoarece analistul induce ideea că statul ar fi păgubit de felul în care şi-a fructificat BNR aurul. Bine, dar statul ce-a făcut atunci când s-a împrumutat în dolari?

La sfârşitului lunii ianuarie 2012, Trezoreria Statului a lansat o emisiune de titluri externe de 1,5 miliarde de dolari, pe care a redeschis-o pentru 750 de milioane în luna următoare. Pentru prima parte a finanţării,  randamentul s-a situat la 6,875% anual, pentru cea de-a doua la 6,45%, dar întrebarea e cu cât s-au “indexat” aceste costuri în condiţiile în care cursul de schimb se găsea la momentul emiterii titlurilor la 3,23 – 3,29 lei/dolar, iar, în prezent, a urcat, cu 25%,  peste 4 lei/dolar? Păi, dobânzi de acest fel mai vezi doar la cămătari!

Sigur, nimeni nu poate ghici cursul, dar dacă statul a ales să sfideze avertismentele băncii centrale ce le atrage atenţia oamenilor de rând să se împrumute numai în moneda în care încasează venituri, ar fi fost necesar să apeleze la un instrument de hedging. De ce n-a procedat în acest fel, nu l-a lăsat Curtea sde Conturi, care e incitată acum de analist să “intervină” în cazul plasamentelor de aur ale BNR?! Dacă statul n-a făcut-o, hedgingul se va realiza, ca de obicei, din buzunarul românului, pe seama creşterii impozitelor.

Şi apropo de asta, a calculat cineva cât capital a fost alungat din România de către politicieni, la începutul crizei, când s-au mărit taxele şi a fost reprimat consumul? Din acest motiv au “îndrăznit” băncile cu acţionariat străin să repatrieze o parte din resurse. Nu mai era nevoie de la fel de mulţi bani, pentru că s-au micşorat volumele, şi, implicit, s-a redus cererea de finanţare.

Dar, orice ar face politicul, oricât de lipsit de expertiză ar fi, se vede că tot banca centrală e scoasă vinovată.  Iar românii se uită la televiziunile, care nu se ştie de ce se mai numesc de ştiri din moment ce vehiculează doar emoţii, şi, chiar dacă educaţia nu le permite să înţeleagă ceea ce spune analistul de serviciu, dau din cap şi murmură: “Da, da bine zice ”.

O ultimă precizare ce trebuie făcută e aceea legată de afirmaţia că BNR ar fi avut un comportament necorespunzător nu doar în privinţa plasării aurului, ci şi în cea a administării rezervei statului.

Ei bine, rezerva valutară e a BNR, nu a statului! Peste tot în lume se vorbeşte de rezervele valutare ale băncilor centrale, nu de rezerva statului administrată de Banca Naţională. Dacă ar fi aşa, atunci Ministerului Finanţelor ar trebui să ţintească inflaţia, să stabilească dobânda de referinţă - cea pe care e dispus să o plătească la creditele în lei contractate, cu banii împrumutaţi să realizeze operaţiuni de piaţă şi să cumpere valută direct, nu prin BNR.

Într-o astfel de situaţie, Băncii Naţionale nu i-ar mai rămâne decât să deschidă conturi în lei băncilor şi să realizeze decontările. Ce contează că ţările care au încercat să adopte un „model” de acest fel au intrat în incapacitate de plată?! Explicaţia pentru un asemenea deznodământ nici nu-i complicată: Ministerul Finanţelor e o instituţie totalmente politizată, pe când o bancă centrală, chiar şi atunci când ar mai face unele „servicii”, îşi păstrează independenţa.

De aceea e şi interzis ca Banca Naţională să finanţeze direct bugetul statului, pentru că ar deveni tot una cu instituţia politizată... 

• Cei ce comit greşeli fără să le îndrepte vor săvârşi unele şi mai mari

  < Prev
• Politicienii îi expulzează pe români în economia subterană

  Next >