Controalele Fiscului majoreaza preturile in economie

 

Datele detaliate privind evolutia Produsului Intern Brut evidentiaza ca deflatorul PIB a crescut cu 3% in primul trimestru din 2015, fata de perioada similara a anului trecut.

Si responsabilitatea pentru asta s-ar putea spune ca o poarta scumpirea telefoniei si internetului (informatii si comunicatii: +3,1%), a marfurilor (comert: + 3,8%), majorarea preturilor activitatilor culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (+4,1%), a comisioanelor bancare si a primelor de asigurare (intermedieri financiare si asigurari: +5,4%), ori a tarifelor activitatilor profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+8,2%).  

Dar, de fapt, nu-i asa, fiindca cresterile de pret de mai sus contribuie doar cu 1,3% la deflatorul PIB. Cea mai mare parte a avansului si-a gasit determinantul in impozitele pe produs (+12,4%), care au o pondere de 14,2% si genereaza 1,7% din majorararea preturilor din economie, fiindca asta masoara, in definitiv, deflatorul PIB.

Asadar, s-a incasat o cantitate mai mare de TVA, accize si alte taxe incluse in pretul marfurilor – de aceea se numesc impozite pe produs. Ceea ce poate fi legat de faptul ca in trimestrul I 2014 nu erau supraccizate benzina si motorina, deci efectul de baza a avut o influenta, dar si ca s-au vandut mai multe bunuri, in economia la vedere, ce au continut TVA, ori ca taxa pe valoarea adaugata nu s-a mai returnat fictiv.

In acelasi timp insa, deflatorul PIB, care pune semnul egal intre majorarea preturilor si deficitul de productivitate, nu se mai plaseaza la 0,3%, ca in trimestrul IV 2014, sau la 2,3%, ca in trimestrul I 2014.

Ocazie cu care merita sa reamintesc ca Fed – sistemul de banci centrale al Statelor Unite - ia in calculul stabilirii dobanzii-cheie - folosind formula lui Taylor - deflatorul PIB, nu inflatia la consumator (IPC) sau cheltuielile de consum ale gospodariilor populatiei din componenta deflatorului.

E adevarat insa ca, in SUA, IPC si celalalt reper se plaseaza foarte aproape de deflatorul PIB. La noi, dupa o apropiere a acestor elemente, incepand cu anul 2013, se vede ca, din nou, s-au indepartat. In timp ce deflatorul PIB se situeaza la 3%, inflatia la consumator se gaseste la 0,53%, iar variatia cheltuielilor menajelor la 0,9%.

La momentul in care cele trei elemente au ajuns sa aiba dinamici asemanatoare imi amintesc ca am scris un articol in Jurnalul National, in februarie 2014 (“Fiscul fluiera a PIB”: http://jurnalul.ro/editorial/fiscul-fluiera-a-pib-661528.html), in care am spus ca deflatorul PIB, IPC si componenta de cheltuiala de consum a gospodariilor s-au aliniat, aratand mai multa performanta, dar asta fiindca a fost “externalizata” foarte multa economie in sfera neinregistrata, si partea care se evalueaza pentru a determina PIB-ul este aceea ce reuseste sa fie competitiva fara sa fie nevoita sa fuga din calea taxelor, “la negru”.

Dar tot atunci ma intrebam daca ordonarea celor trei repere de inflatie se va pastra si atunci cand economia va reveni din zona informala.

 

1tabu

 

 

Se observa ca nu. Dupa descinderile inspectorilor fiscali din masini inscriptionate ANAF Antifrauda e cert  ca a fost scoasa la suprafata o parte a economiei subterane si s-au incasat taxe, dar iarasi s-a marit distanta dintre deflatorul PIB si inflatia la consumator.

De unde rezulta ca nu de suprataxarea benzinei e nevoie si de gestionarea economiei cu amenzi, ci de extinderea bazei de impunere. Acest lucru se poate face cheltuind o cantitate mare de resurse, cu inspectori ce par a fi mai mult angajati ai institutiilor „de forta” decat economisti, sau schimband filosofia fiscala.

Si cand vorbim de schimbare, solutia este, am mai zis-o, aplicarea unei taxe forfetare agentilor economici, care sa includa cheltuielile pe care le-a angajat statul cu bunurile publice oferite, dupa plata careia nu mai e nevoie ca societatea comerciala sa emita bon fiscal, sa fie verificata de inspector daca a eliberat documentul fiscal sau sa fie intocmit si depus bilantul de catre contabil. Iata cate resurse se pot elibera catre alte domenii ale societatii...

Dar daca statul va continua sa nu fie unul capitalist, ci unul militaro-politienesc, si-i va urmari pe cei care-l fura, diferenta dintre deflatorul PIB si inflatia la consumator va releva ca se restructureaza populatia in locul economiei, ceea ce inseamna ca se administreaza, mai departe, saracia.


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review