Populația își manifestă apetitul pentru creditele în lei, banca centrală e preocupată de exuberanța irațională a acesteia și este gata să impună noi norme de creditare pentru a induce prudență.

Dar, în ciuda acestui fapt, intermedierea financiară - creditul neguvernamental raportat la PIB - se reduce. Care să fie cauza?

Se poate acredita ideea că intermedierea poate să scadă când se înfoiază nemăsurat PIB-ul, însă mai bine am vedea că în timp ce populaţia e generos finanţată, firmele nu se găsesc în aceeaşi situaţie deși generează un raport cost-beneficiu mai bun decât persoanele fizice.

Această situație e relevată de ultimele date statistice apărute pe site-ul băncii centrale. Ritmul anual de creștere al împrumuturilor în lei e  de trei ori mai mare în cazul populaţiei decât în cel al agenților economici. În paralel, companiile manifestă bizar o înclinaţie spre economisire  mai pregnantă decât persoanele fizice. Firesc ar fi ca populația să acumuleze resurse, companiile să se împrumute prin intermediul băncilor, dar cum se întâmplă să fie exact pe dos şi se consemnează o situaţie similară cu cea din anul premergător crizei, BNR acționează.

Amintim că, în 2008, România era una dintre puținele țări din Europa de Est unde - în planul creditării - raportul retail-corporate înclina tot în favoarea populației. Evoluţie nesănătoasă ce a determinat, ulterior, una dintre cele mai mari corecții regionale. Managementul a încercat să-și ascundă incompetența şi să-şi găsească scăparea în disponibilizarea personalului pe care îl angajazase, fără a avea o perspectivă clară, în timpul boom-ului. Şi acum se constată, având în vedere iminenţa apariţiei normelor, că banca centrală nu-l prea creditează cu multă încredere. Mai important este însă că banii nu trebuiau să finanțeze nevoile personale și imobilele, ci economia reală și comerțul, ceea ce ne-a făcut să ne remarcăm în UE printr-o rată înaltă a creditelor neperformante.

Băncile s-au adresat persoanelor fizice și pentru că de mai bine de şase cincinale populația se restructuează  în locul economiei și percep un risc mai mic. Dar mai important e răspunsul la întrebarea: De ce nu-și permit firmele să ia credit? Fiindcă mediul economic este atât de ostil încât nun prea pot ieşi pe plus dacă pun la lucru banii împrumutați. Atât de “încărcat” cu costuri este!

Cadrul fiscal românesc taxează permanent potențialul de dezvoltare, capitalul, în loc ca acesta să fie pus la treabă și să fie impozitat ceea ce produce. Din acest motiv, al decapitalizării continue cu taxe, se observă că după anii cu creștere semnificativă economia respiră greu.Și în măsura în care accizele și TVA sunt mari, întreprinderile mici și mijlocii se găsesc în imposibilitatea de a concura corporaţiile supracapitalizate.

Ajunși la acest punct merită reiterat de ce se verifică legea lui Murphy potrivit căreia un elefant e un șoarece construit după indicațiile guvernului. Se vede asta fiindcă indicațiile se raportează strict la factori politici și rezultă o structură încărcată cu mult personal neproductiv.

Iar mai grav este că elefanții nu aparțin doar statului, ci și sectorului privat. Cum au apărut ei? Ca urmare a negocierilor guvernamentale, ceea ce face să poarte aceeași lipsă de eficientă.

E limpede că atunci când guvernul participă la ceva transmite ineficiența venită din presiunea politică. Deoarece politicul caută să dețină controlul în detrimentul oricărei alte funcții. Din acest motiv, în economia României se văd furnizori de utilități și retaileri mari, care nu prea au nevoie de credit din piață.

Ca să rezum, în circumstanţele în care România a fost împărțită între taberele conducătoare e un loc dominat de oligopoluri. Sigur că mai există companii mici, însă cele eficiente nu-şi îndreaptă atenţia asupra pieței autohtone.

Actorii mari ce acționează pe piață internă, fie nu adaugă valoare, fie n-o redistribuie. Și atunci se administrează sărăcia, finanțată dintr-o datorie externă, care crește lent, în loc să se creeze bogăție, cu ajutorul piețelor.

• Statul se comportă el însuși ca un evazionist: te obligă să plătești cu...

  < Prev
• Cum destructurăm economia subterană fără să-i destabilizăm pe români?

  Next >